<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Protecta Animalelor</title>
	<atom:link href="http://www.protectiaanimalelor.org/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.protectiaanimalelor.org</link>
	<description>In cautare de voluntari</description>
	<lastBuildDate>Tue, 04 Aug 2009 23:49:12 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.1</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Adapostul de cai abandonati Toboc</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 04 Aug 2009 07:08:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cai]]></category>
		<category><![CDATA[adapost cai]]></category>
		<category><![CDATA[cai abandonati]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/?p=819</guid>
		<description><![CDATA[Initiativa apartine doctoritei veterinare Ilinca Cioculescu, partener al Clinicii Armeneasca, care impreuna cu un grup de apropiati, cu sprijin din partea primarului Nicolae Ontanu, a putut initia acest refugiu pentru cabalinele maltratate, abandonate sau confiscate. Acum se incearca dresarea animalelor pentru a interactiona favorabil cu orfanii cu handicap locomotor, asistati tot de catre Primaria Sectorului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Initiativa apartine doctoritei veterinare Ilinca Cioculescu, partener al Clinicii Armeneasca, care impreuna cu un grup de apropiati, cu sprijin din partea primarului Nicolae Ontanu, a putut initia acest refugiu pentru cabalinele maltratate, abandonate sau confiscate. Acum se incearca dresarea animalelor pentru a interactiona favorabil cu orfanii cu handicap locomotor, asistati tot de catre Primaria Sectorului 2.</p>
<p><a href="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_38261.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-820" title="img_38261" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_38261-660x440.jpg" alt="img_38261" width="660" height="440" /></a></p>
<p><a href="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_38261.jpg"></a><br />
<object width="660" height="500" data="http://www.youtube.com/v/Ltf9JOm4AW8&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowFullScreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/Ltf9JOm4AW8&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;" /><param name="allowfullscreen" value="true" /></object></p>
<h3>Imagini de la adapostul de cai abandonati Toboc</h3>

<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_38261/' title='img_38261'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_38261-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_38261" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3828/' title='img_3828'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3828-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3828" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3829/' title='img_3829'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3829-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3829" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3831/' title='img_3831'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3831-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3831" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3832/' title='img_3832'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3832-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3832" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3833/' title='img_3833'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3833-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3833" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3838/' title='img_3838'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3838-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3838" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3839/' title='img_3839'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3839-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3839" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3841/' title='img_3841'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3841-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3841" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3843/' title='img_3843'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3843-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3843" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3845/' title='img_3845'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3845-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3845" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3846/' title='img_3846'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3846-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3846" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3847/' title='img_3847'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3847-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3847" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3849/' title='img_3849'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3849-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3849" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3852/' title='img_3852'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3852-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3852" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3854/' title='img_3854'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3854-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3854" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3855/' title='img_3855'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3855-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3855" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3856/' title='img_3856'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3856-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3856" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3859/' title='img_3859'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3859-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3859" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3863/' title='img_3863'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3863-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3863" /></a>
<a href='http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/img_3864/' title='img_3864'><img width="250" height="250" src="http://www.protectiaanimalelor.org/imagini/2009/08/img_3864-250x250.jpg" class="attachment-thumbnail" alt="" title="img_3864" /></a>

]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/adapostul-de-cai-abandonati-toboc/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>GIA te invită la “Maratonul Sterilizărilor”</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/gia-te-invita-la-%e2%80%9cmaratonul-sterilizarilor%e2%80%9d/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/gia-te-invita-la-%e2%80%9cmaratonul-sterilizarilor%e2%80%9d/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2009 22:39:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Pisici]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/gia-te-invita-la-%e2%80%9cmaratonul-sterilizarilor%e2%80%9d/</guid>
		<description><![CDATA[Bucureşti, sâmbătă  şi duminică (13-14 iunie) &#8211; GIA (Group Initiative for Animals) organizează  Maratonul Sterilizărilor, primul eveniment de acest gen. 
Asociaţia GIA continuă  campania iniţiată în luna aprilie “Animalele nu  ştiu să calculeze, dar cu siguranţă  ştiu să se inmulţească”.  Au fost astfel sterilizate 40 de animale, câini şi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p align="justify"><a title="schema_inmultire.jpg" href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/schema_inmultire.jpg"><img class="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/b3027_schema_inmultire.thumbnail.jpg" alt="schema_inmultire.jpg" align="right" /></a><strong><em>Bucureşti, sâmbătă  şi duminică (13-14 iunie) &#8211; GIA (Group Initiative for Animals) organizează  Maratonul Sterilizărilor, primul eveniment de acest gen. </em></strong></p>
<p align="justify">Asociaţia GIA continuă  campania iniţiată în luna aprilie <strong>“Animalele nu  ştiu să calculeze, dar cu siguranţă  ştiu să se inmulţească”. </strong> Au fost astfel sterilizate 40 de animale, câini şi pisici cu stăpân  (ai căror proprietari au dorit operaţia neavand posibilităţi financiare)  şi totodată fără stăpân.</p>
<p align="justify">“Maratonul sterilizărilor”  se va desfăşura în Bucureşti, în zilele 13 şi 14 iunie a.c., la  cabinetul veterinar Almavet (zona Iancului &#8211; Piaţa Muncii) şi în<strong> cadrul acestui eveniment asociaţia GIA oferă gratuit 100 de sterilizări  pentru câinii şi pisicile cu sau fără stăpân</strong> (în cazul în  care stăpânii nu îşi pot permite costurile operaţiei).</p>
<p align="justify">Prin urmare, în cadrul  Maratonului Sterilizărilor sunt aşteptaţi toti cei care doresc să  aducă pisicile şi căţeii de la bloc, de la serviciu sau de la şcoală,  precum şi cei care doresc să işi sterilizeze animalele, dar nu îşi  pot permite costurile. De ce este atât de importantă această mobilizare?  Cifrele vorbesc de la sine şi relevă o realitate care trebuie să  ne preocupe pe toţi: 100 de femele sterilizate nu vor mai da naştere  în 2009 celor minim 800 de pui (un calcul optimist, deoarece căţelele  nasc frecvent şi 10 pui, nu numai 8!). Să nu uităm că şi aceşti  pui se vor înmulţi la rândul lor, sporind în cel mai scurt timp  cu mii şi mii de noi exemplare numărul de animale de pe stradă.</p>
<p align="justify">Acest program contribuie  la stoparea înmulţirii necontrolate a animalelor. O femelă poate  da naştere până la opt-zece pui anual, până la sfârşitul vieţii.  Dacă este destul de norocoasă încât să trăiască pe stradă 5  ani, poate aduce pe lume încă 40-50 de câini ai străzii. Dacă avem  500 de femele pe stradă, în 5 ani ele pot da naştere la 20.000-25.000  de pui, care la rândul lor vor da naştere altor pui!</p>
<p align="justify">Mulţi gândesc că toate  animalele fără stăpân sunt născute pe stradă şi că este ceva  în neregulă cu ele. Insă de multe ori aceste animale fără stăpân  provin din casele oamenilor, fiind puii animalelor de companie care  s-au împerecheat accidental sau cu ştiinţa stăpânilor. Aceşti  pui nedoriţi ajung invariabil în stradă, abandonaţi în cutii, pungi,  saci, prosoape pe la scările de bloc, la gurile de metrou, în faţa  cabinetelor veterinare, în parcuri circulate; parte din aceştia supravieţuiesc,  cresc şi se înmulţesc. O altă practică (des întâlnită la posesorii  de motani) este eliberarea masculilor pe timpul nopţii pentru plimbări  nocturne. Din păcate stăpânii nu se gândesc că masculii, câini  sau motani, sunt şi taţii iresponsabili a multor pui născuţi pe  stradă!</p>
<p align="justify">Realitatea este că în  toată lumea se nasc prea multe animale pentru câte familii adoptive  pot exista. De aceea controlul şi eliminarea posibilităţii înmulţirii  haotice este singura metodă prin care putem ţine sub control populaţia  canină şi felină, iar numărul animalelor fără stăpân poate fi  redus în timp.</p>
<p align="justify">Din toate aceste motive,  vă invităm să sterilizaţi gratuit unul sau mai multe animăluţe  în cadrul Maratonului Sterilizărilor. Puteti face programările:<strong> </strong></p>
<p align="justify">- pentru ziua de sâmbătă, 13 iunie,  sunaţi la Raluca Simion, tel. 0767.808.407</p>
<p align="justify">- pentru ziua de duminică  &#8211; 14 iunie, sunaţi la Delia Pirvu 0763.626.777</p>
<p align="justify"><strong>Foarte important: Femelele (căţele  şi pisici) au prioritate! Se participă doar cu programare! </strong></p>
<p align="justify">Dacă doriţi să ne  sprijiniţi în acest program, puteţi sponsoriza o sterilizare, donand  în contul asociaţiei cu menţiunea “Pentru sterilizări”. Avem  nevoie de ajutorul Dvs. pentru a stopa înmulţirea animalelor de pe  stradă!</p>
<p>GIA &#8211; Group Initiative for  Animals<br />
CIF &#8211; 22002126<br />
CONT IBAN : RO69 BTRL 0640 1205 E803 48XX &#8211; Banca Transilvania Sucursala  Mariott Bucuresti</p>
<p align="justify">Prin acest program dorim  totodată să informăm şi să educăm posesorii de animale arătându-le  beneficiile reale ale sterilizării asupra sănătăţii animalelor.  Pentru că toţi cei care au un animăluţ în familie işi doresc ca  el să traiască cât mai mult şi să fie sănătos!</p>
<p align="justify">Detalii despre această  acţiune ca şi despre programele GIA pe <a href="http://www.orasulanimalelor.ro/" target="_blank">www.orasulanimalelor.ro</a></p>
<p>Avantajele sterilizării / castrării  animalelor:</p>
<p>- este eliminată orice posibilitate de  apariţie a cancerului ovarian şi a piometrului (infecţie a uterului  care poate fi fatală)<br />
- este redusă incidenţa cancerului  mamar în special atunci cand femela este sterilizată înainte de primul  ciclu de calduri (care apare la 7-9 luni). Conform statisticilor, aproape  50% din femelele nesterilizate dezvoltă cancer mamar.<br />
- este eliminat riscul de cancer testicular  şi scade incidenţa bolilor de prostată.<br />
- sunt eliminate perioadele de călduri  şi disconfortul creat atât animalelor cat şi oamenilor.<br />
- este redus instinctul de marcare  a teritoriului, manifestat prin urinat (obicei neplăcut mai ales la  motani) şi dorinţa de fugă.</p>
<p>- este demonstrat statistic ca gradul  de agresivitate al animalelor este mult redus prin sterilizare.</p>
<p align="justify">Vă mulţumim şi vă  asteptăm sâmbătă şi duminică!</p>
<p><strong><em>Despre GIA:</em></strong></p>
<p><strong>Asociaţia GIA  &#8211; Group Initiative for Animals a luat fiinţă  în mai 2007, membrii fondatori având  în spate ani de experienţă în salvarea animalelor fără stăpân.  Prin activităţile sale, grupul GIA urmăreste  îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor si animalelor din Romania,  promovând relaţia om &#8211; mediul inconjurător  &#8211; animale, bazată pe respectul pentru viaţă  în toate formele ei.</strong></p>
<p align="justify">Contact:</p>
<p align="justify">GIA &#8211; Group Initiative  for Animals</p>
<p align="justify">Raluca Simion</p>
<p align="justify">Tel.: 0767.808.407</p>
<p align="justify">Delia Pirvu</p>
<p align="justify">Tel.: 0763.626.777</p>
<p align="justify">Email: <img src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/b3027_image.php?id=b2ZmaWNlQGdpYS5vcmcucm8=&amp;font=4&amp;bg=ffffff&amp;ft=016F18&amp;bd=ffffff" alt="" /></p>
<p align="justify"><span>www.gia.org.ro</span></p>
<p><a href="http://www.orasulanimalelor.ro/" target="_blank"><span>www.orasulanimalelor.ro</span></a></p>
<p><a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/eveniment-protectia-animalelor/">eveniment protectia animalelor</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/gia/">GIA</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/protectia-animalelor/">protectia animalelor</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/sterilizari/">sterilizari</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/sterilizari-animale/">sterilizari animale</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/sterilizari-caini/">sterilizari caini</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/gia-te-invita-la-%e2%80%9cmaratonul-sterilizarilor%e2%80%9d/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Garima, al doilea zimbru clonat de catre cercetatorii din India</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/garima-al-doilea-zimbru-clonat-de-catre-cercetatorii-din-india/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/garima-al-doilea-zimbru-clonat-de-catre-cercetatorii-din-india/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2009 22:37:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/garima-al-doilea-zimbru-clonat-de-catre-cercetatorii-din-india/</guid>
		<description><![CDATA[Cercetatorii din India au reusit sa cloneze al doilea exemplar de zimbru, pe care l-au botezat Garima. Juninca are deja trei luni si e perfect sanatoasa.

 Primul exemplar clonat de indieni a murit insa de pneumonie, la numai o saptamana de la fatare. Garima cantarea la nastere 43 de kilograme, informeaza A.K. Srivastava, directorul Institutului [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Cercetatorii din India au reusit sa cloneze al doilea exemplar de zimbru, pe care l-au botezat Garima. Juninca are deja trei luni si e perfect sanatoasa.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/garima.jpg" title="garima"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/b3027_garima.thumbnail.jpg" alt="garima" /></a><br />
 Primul exemplar clonat de indieni a murit insa de pneumonie, la numai o saptamana de la fatare. Garima cantarea la nastere 43 de kilograme, informeaza A.K. Srivastava, directorul Institutului National de Cercetare. “Garima are o sanatate de fier si suntem foarte optimisti in ceea ce priveste supravietuirea ei”, a povestit coordonatorul proiectului. Cercetatorii indieni au folosit o tehnica avansata, in comparatie cu aceea utilizata in cazul oii Dolly din Marea Britanie. Dolly era primul animal clonat din istoria geneticii. Doctorul A.K. Srivastava a spus ca India are cea mai numeroasa populatie de zimbri din lume, dar numarul exemplarelor “de elita” este foarte mic. De aceea, procedeul clonarii este folosit pentru a remedia acest deficit. Aflati in curs de disparitie, zimbrii din Romania nu vor beneficia curand de asemenea experimente fiindca nu exista astfel de cercetari in tara noastra.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.gardianul.ro">Gardianul</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/clonare/" rel="tag">clonare</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/garima/" rel="tag">garima</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/india/" rel="tag">india</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/zimbru/" rel="tag">zimbru</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/garima-al-doilea-zimbru-clonat-de-catre-cercetatorii-din-india/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Căţeluşii acoperiţi de smoală şi mămica lor se simt mai bine!</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/catelusii-acoperiti-de-smoala-si-mamica-lor-se-simt-mai-bine/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/catelusii-acoperiti-de-smoala-si-mamica-lor-se-simt-mai-bine/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2009 22:37:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/catelusii-acoperiti-de-smoala-si-mamica-lor-se-simt-mai-bine/</guid>
		<description><![CDATA[Cei trei căţeluşi acoperiţi de smoală şi mămica lor se simt mai bine. După ce au pigulit la ei ore în şir, asigurându-le asistenţa în ture, voluntarii ROBI au reuşit să-i aducă pe căţeluşi pe linia de plutire.

Micuţii au început să mănânce destul de bine dar cea mai mare bucurie pentru ei este că se [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Cei trei căţeluşi acoperiţi de smoală şi mămica lor se simt mai bine. După ce au pigulit la ei ore în şir, asigurându-le asistenţa în ture, voluntarii ROBI au reuşit să-i aducă pe căţeluşi pe linia de plutire.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/catei-acoperiti-cu-smoala.jpg" title="catei"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/b3027_catei-acoperiti-cu-smoala.thumbnail.jpg" alt="catei" /></a><br />
Micuţii au început să mănânce destul de bine dar cea mai mare bucurie pentru ei este că se pot bucura din nou de laptele matern.</p>
<p>Fotografiile de azi vă vor arăta diferenţa.</p>
<p>Să le urăm micuţilor şi minunatei lor mămici să aibă parte de viaţă bună şi să sperăm că oamenii nu vor rămâne nepăsători faţă de suferinţa îndurată de ei şi îi vor adopta.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/catei/" rel="tag">catei</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/fundatia-robi/" rel="tag">fundatia robi</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/protectia-animalelor/" rel="tag">protectia animalelor</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/smoala/" rel="tag">smoala</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/catelusii-acoperiti-de-smoala-si-mamica-lor-se-simt-mai-bine/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O căţeluşă şi cei patru pui ai ei au fost acoperiţi de smoală fierbinte</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/o-catelusa-si-cei-patru-pui-ai-ei-au-fost-acoperiti-de-smoala-fierbinte/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/o-catelusa-si-cei-patru-pui-ai-ei-au-fost-acoperiti-de-smoala-fierbinte/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2009 22:37:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/o-catelusa-si-cei-patru-pui-ai-ei-au-fost-acoperiti-de-smoala-fierbinte/</guid>
		<description><![CDATA[Asociaţia de protecţia animalelor ROBI încearcă să salveze o căţeluşă şi pe puii săi care au fost acoperiţi de smoală fierbinte. Din păcate, unul dintre cei patru micuţi a murit deja.

Chiar dacă puiul, cu puţin timp înainte de a fi eutanasiat, a băut lapte călduţ din biberon, soarta lui era pecetluită, nu mai putea fi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Asociaţia de protecţia animalelor ROBI încearcă să salveze o căţeluşă şi pe puii săi care au fost acoperiţi de smoală fierbinte. </strong>Din păcate, unul dintre cei patru micuţi a murit deja.<br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/catei-acoperiti-cu-smoala.jpg" title="catei acoperiti cu smoala"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/197a5_catei-acoperiti-cu-smoala.thumbnail.jpg" alt="catei acoperiti cu smoala" /></a><br />
Chiar dacă puiul, cu puţin timp înainte de a fi eutanasiat, a băut lapte călduţ din biberon, soarta lui era pecetluită, nu mai putea fi salvat.</p>
<p>Pentru ceilalţi trei pui şi minunata lor mămică voluntarele Robi au început o luptă contra cronometru. Cel puţin 12 ore pe zi sunt alături de ei, curăţându-i de cumplita smoală şi hrănindu-i pe cei trei sugari supravieţuitori. Aceştia au fost ajutaţi şi de medicii de la o clinică veterinară.</p>
<p>&#8220;Cum au ajuns în situaţia asta ? Să nu ne întrebaţi, că nu vom putea răspunde. Una dintre variante, cea prezentată în mesajul de ajutor era că tocmai căţeluşa mamă ar fi vinovată deoarece şi-ar fi dus puii la &#8220;căldură&#8221;. Excludem această variantă, din cel mai solid motiv : animalele au instincte de conservare mult mai puternice decât ale oamenilor, aşa că varianta căţeluşei vinovate că şi-a dus ea singură puii în smoală nici nu intră în discuţie.</p>
<p>Rămân valabile doar două ipoteze:</p>
<p>-  e posibil ca ei să fi stat lângă ceva cald care să se fi vărsat peste ei sau</p>
<p>-  cineva a vrut să scape de pui sau poate a vrut doar să se distreze (e o modă în România – aceea de a-ţi bate joc de alte forme de viaţă – modă care ne alungă undeva mult mai departe de preistorie) şi i-a aruncat în smoală. În această situaţie se explică de ce căţeluşa mamă nu are smoală pe spate. E posibil să fi intrat în smoală ca să-şi salveze puii&#8221;, au explicat voluntarii de la asociaţia ROBI.</p>
<p>&#8220;Când te gândeşti la uşurinţa cu care unii dintre oameni îşi ucid în cele mai diverse moduri pruncii nou-născuţi, te întrebi care dintre ei merită respect: femeia care îşi aruncă pruncul în latrină ca să scape de ruşinea de a fi născut un copil nedorit sau poate neacceptat de membrii familiei sau căţeluşa care s-a avântat în smoala fierbinte ca să îşi salveze puii? Suntem convinşi că ştiţi răspunsul&#8221;, ne atrag atenţia reprezentanţii asociaţiei.</p>
<p>Ce se mai întâmplă în continuare cu micuţii pui şi cu blânda lor mămica veţi afla urmărind activitatea asociaţiei ROBI. Vă vor spune rând pe rând chiar voluntarii ceea ce s-a mai întâmplat.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/catei-acoperiti-cu-smoala/" rel="tag">catei acoperiti cu smoala</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/protectia-animalelor/" rel="tag">protectia animalelor</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/robi/" rel="tag">ROBI</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/voluntari/" rel="tag">voluntari</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/o-catelusa-si-cei-patru-pui-ai-ei-au-fost-acoperiti-de-smoala-fierbinte/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Germania: Doi pinguini homosexuali cresc un pui adoptat</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/germania-doi-pinguini-homosexuali-cresc-un-pui-adoptat/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/germania-doi-pinguini-homosexuali-cresc-un-pui-adoptat/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/germania-doi-pinguini-homosexuali-cresc-un-pui-adoptat/</guid>
		<description><![CDATA[Doi pinguini homosexuali au clocit un ou si cresc in prezent un pui, in gradina zoologica din Bremerhaven, in nordul Germaniei, relateaza BBC News. Ingijitorii gradinii zoologice le-au dat celor doi masculi &#8211; Z si Vielpunkt &#8211; un ou pe care parintii biologici au refuzat sa-l cloceasca.

Gradina zoologica a ajuns pe prima pagina a ziarelor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Doi pinguini homosexuali au clocit un ou si cresc in prezent un pui, in gradina zoologica din Bremerhaven, in nordul Germaniei, relateaza BBC News. Ingijitorii gradinii zoologice le-au dat celor doi masculi &#8211; Z si Vielpunkt &#8211; un ou pe care parintii biologici au refuzat sa-l cloceasca.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/pinguin.jpg" title="pinguin"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_pinguin.thumbnail.jpg" alt="pinguin" /></a><br />
Gradina zoologica a ajuns pe prima pagina a ziarelor in 2005, cand a incercat sa &#8220;reabiliteze&#8221; orientarea sexuala a celor sase pinguini Humboldt pe care ii detinea.</p>
<p>In zona destinata pinguinilor au fost introduse patru femele, in incercarea de a determina aceasta specie pe cale de disparitie sa se reproduca &#8211; dar responsabilii gradinii s-au vazut nevoiti sa abandoneze proiectul dupa protestele vehemente ale activistilor pro-homosexuali, care au acuzat conducerea gradinii zoologice de &#8220;interferenta in comportamentul animalelor&#8221;.</p>
<p>Cei sase pinguini homosexuali au fost lasati singuri iar ingrijitorii au observat ca masculii incercau sa cloceasca pietrele gasite gasite in jurul lor.</p>
<p>&#8220;Z si Vielpunkt, amandoi masculi, au acceptat cu bucurie &#8216;oul de Pasti&#8217; si s-au apucat imediat sa-l cloceasca&#8221;, precizeaza institutia, intr-un comunicat de presa.</p>
<p>&#8220;Din momentul in care puiul a aparut, au inceput sa se comporte ca orice cuplu heterosexual. Cei doi fericiti parinti isi petrec intreaga zi protejand puiul si hranindu-l&#8221;. Puiul are, acum, patru saptamani.</p>
<p>Pinguinii Humboldt traiesc, in mod normal, pe coastele Peru si Chile, dar numarul lor s-a redus dramatic din cauza pescuitului excesiv.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.hotnews.ro/">HotNews</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/bremerhaven/" rel="tag">Bremerhaven</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/germania/" rel="tag">germania</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/gradina-zoologica/" rel="tag">gradina zoologica</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pinguin/" rel="tag">pinguin</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/germania-doi-pinguini-homosexuali-cresc-un-pui-adoptat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Industria eco a animalelor de companie</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/industria-eco-a-animalelor-de-companie/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/industria-eco-a-animalelor-de-companie/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Caini]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/industria-eco-a-animalelor-de-companie/</guid>
		<description><![CDATA[De cativa ani, detinatorii de animale de companie se pot bucura si ei de existenta unui numar mare de produse eco, care acopera aproape orice nevoie pentru animale.
Luati ca si exemplu jucariile! Foarte multe companii noi ofera jucarii fabricate din produse naturale, cum ar fi canepa, lana, bumbac organic si chiar fibrele frunzelor de palmier. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>De cativa ani, detinatorii de animale de companie se pot bucura si ei de existenta unui numar mare de produse eco, care acopera aproape orice nevoie pentru animale.</strong><a title="Industria Eco a animalelor de companie" href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/draft_lens1441580module8530266photo_dauchund1204595001.jpg"><img src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_draft_lens1441580module8530266photo_dauchund1204595001.thumbnail.jpg" alt="Industria Eco a animalelor de companie" align="right" /></a></p>
<p>Luati ca si exemplu jucariile! Foarte multe companii noi ofera jucarii fabricate din produse naturale, cum ar fi canepa, lana, bumbac organic si chiar fibrele frunzelor de palmier. In plus, multe companii folosesc de asemenea fructe si legume in locul vopselurilor chimice.</p>
<p><strong>Jucariile</strong><br />
Companii ca „Simply Fido”, „Earth Dog” sau „A Cheerful Pet” au creat jucarii minunate pentru animalele de companie. Ba chiar unele dintre acestea folosesc o parte din profit pentru sustinerea practicilor agricole in tarile care se afla in curs de dezvoltare. De exemplu, „Loofah Pet”, care produce jucarii din luffa (un fruct ce face parte din familia pepenelui, castravetelui si dovleacului) si din frunze de palmier, sprijina aproximativ 11.000 de fermieri din Paraguay care produc jucariile manual din recolta proprie. Compania sprijina deasemenea si animalele si viata salbatica din Rezervatia Bahia Paraiso.</p>
<p>„A Cheerful Pet” este o companie ale carei jucarii fabricate manual ajuta la sprijinirea „tinerelor” femei de afaceri si orfelinatelor din Nepal. Facute din 100% lana, aceste jucarii sunt unice si adorate de animalele de casa.</p>
<p><strong>Imbracamintea</strong><br />
Putem gasi fibre naturale si materiale reciclabile si in imbracamintea canina, in lese, culcusuri sau gulere. Spre exemplu, „Earthdog”, cunoscuta pentru productia de jucarii si gulere din canepa, utilizeaza bumbac si poliester reciclat pentru linia de tricouri haioase pentru caini. „West Paw” detine o linie de cosuri de dormit viu colorate si pufoase, fabricate din sticle de bautura acidulata reciclate. Aceste paturi pentru caini costa un pic mai mult decat celelalte obisnuite, insa sunt extrem de durabile si foarte usor de curatat.</p>
<p>In plus fata de jucarii si imbracaminte, detinatorii constiinciosi de animale de casa pot achizitiona si suplimente nutritive sau ustensile de ingrijit animale care folosesc ierburi naturale.</p>
<p><strong>Nutritia</strong><br />
Companii ca „Animal Essential”, „Animals` Apawthecary”, „Ark Naturals” sau „Casey Petraceuticals” ofera o gama larga de suplimente nutritive, tincturi si solutii tonice pentru a ajuta la intarirea sistemului imunitar.</p>
<p><strong>Ingrijirea</strong><br />
Sampoanele „Earth Bath” sau „Buddy Wash” confera o alternativa blanda si naturala sampoanelor bazate pe substante chimice. Iar „Shea Pets” propune o linie de produse de ingrijire ce are la baza untul de Shea (copac ce se gaseste in savanele din vestul Africii).</p>
<p><strong>Curatarea</strong><br />
Produsele ecologice domestice de curatare devin din ce in ce mai disponibile. Petganics ofera produse de curatare naturale, organice si non-toxice pentru podele, geamuri si alte suprafete din casa.</p>
<p><strong>Tratamentele</strong><br />
Si, in final, exista tratamentele speciale. Cand alegem un produs de tratare a diverselor afectiuni aparute la caini, trebuie sa avem in vedere ingredientele naturale si de calitate. Acestea trebuie sa contina antioxidanti proveniti din afine sau saminte de in. Chiar si in cazul obiectelor de ros, ar fi indicat sa alegem anumite parti ale corpului, cum ar fi oase sau tendoane.</p>
<p>Sa gandim sau sa fim eco nu este chiar asa de complicat; acest lucru necesita doar putina atentie in alegerea produselor. Din fericire, industria animalelor de companie se dezvolta si ea rapid, tocmai in ideea de a ne ajuta in efectuarea alegerilor.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.footprintecomagazine.com">FootPrint Ecomagazine</a></strong></p>
<p><a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/animale-de-companie/">animale de companie</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/fibre-naturale/">fibre naturale</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/produse-eco/">produse eco</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/industria-eco-a-animalelor-de-companie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ghinion de elefant: a avut pofta de ceai, dar a nimerit intr-un sant!</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/ghinion-de-elefant-a-avut-pofta-de-ceai-dar-a-nimerit-intr-un-sant/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/ghinion-de-elefant-a-avut-pofta-de-ceai-dar-a-nimerit-intr-un-sant/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/ghinion-de-elefant-a-avut-pofta-de-ceai-dar-a-nimerit-intr-un-sant/</guid>
		<description><![CDATA[Elefantul de 11 ani a fost salvat de la moarte de locuitorii unui sat din estul Indiei.

Uriasul greu de doua tone a patruns in timpul noptii pe o plantatie de ceai si s-a rasturnat intr-un canal de irigare cu picioarele in sus. O pozitie din care n-ar mai fi avut nicio sansa sa se redreseze, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Elefantul de 11 ani a fost salvat de la moarte de locuitorii unui sat din estul Indiei.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/elefant.jpg" title="elefant"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_elefant.thumbnail.jpg" alt="elefant" /></a><br />
Uriasul greu de doua tone a patruns in timpul noptii pe o plantatie de ceai si s-a rasturnat intr-un canal de irigare cu picioarele in sus. O pozitie din care n-ar mai fi avut nicio sansa sa se redreseze, daca nu i-ar fi sarit oamenii in ajutor.</p>
<p>Misiunea a fost dusa la bun sfarsit cu ajutorul unui excavator cu cupa.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://stirileprotv.ro">Stirile PRO TV</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/elefant/" rel="tag">elefant</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/india/" rel="tag">india</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/ghinion-de-elefant-a-avut-pofta-de-ceai-dar-a-nimerit-intr-un-sant/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Carantină la Zărneşti din cauza unei vulpi turbate</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/carantina-la-zarnesti-din-cauza-unei-vulpi-turbate/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/carantina-la-zarnesti-din-cauza-unei-vulpi-turbate/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/carantina-la-zarnesti-din-cauza-unei-vulpi-turbate/</guid>
		<description><![CDATA[Autorităţile sanitar-veterinare au instituit carantina pe o perioadă de 90 de zile în localitatea Zărneşti, după ce o vulpe găsită moartă între Zărneşti şi Tohan a fost diagnosticată cu rabie, transmite corespondentul Mediafax.

Pentru a preveni extinderea, DSVSA a instituit carantina de gradul al treilea la Zărneşti, urmând să fie făcute recensământul câinilor şi al pisicilor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Autorităţile sanitar-veterinare au instituit carantina pe o perioadă de 90 de zile în localitatea Zărneşti, după ce o vulpe găsită moartă între Zărneşti şi Tohan a fost diagnosticată cu rabie, transmite corespondentul Mediafax.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/vulpe-turbata.jpg" title="vulpe turbata"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_vulpe-turbata.thumbnail.jpg" alt="vulpe turbata" /></a><br />
Pentru a preveni extinderea, DSVSA a instituit carantina de gradul al treilea la Zărneşti, urmând să fie făcute recensământul câinilor şi al pisicilor şi vaccinările de completare la câini şi la  pisici. De asemenea, animalele din gospodăriile localnicilor vor fi supravegheate, iar transportul acestora, limitat.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.curentul.ro">Curentul</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/rabie/" rel="tag">rabie</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/vulpe-turbata/" rel="tag">vulpe turbata</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/zarnesti/" rel="tag">zarnesti</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/carantina-la-zarnesti-din-cauza-unei-vulpi-turbate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Balene sacrificate pe o plajă din Africa de Sud</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/balene-sacrificate-pe-o-plaja-din-africa-de-sud/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/balene-sacrificate-pe-o-plaja-din-africa-de-sud/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/balene-sacrificate-pe-o-plaja-din-africa-de-sud/</guid>
		<description><![CDATA[Peste 30 de balene eşuate pe o plajă din apropierea oraşului Cape Town, din Africa de Sud, au fost sacrificate, după ce voluntarii nu au reuşit să le salveze, anunţă BBC.

Ei au folosit buldozere pentru a trage balenele în apă, dar operaţiunea a fost îngreunată de vântul puternic şi de valurile mari. Astfel, din cele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Peste 30 de balene eşuate pe o plajă din apropierea oraşului Cape Town, din Africa de Sud, au fost sacrificate, după ce voluntarii nu au reuşit să le salveze, anunţă BBC.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/balene-sacrificate.jpg" title="balene sacrificate"><img src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_balene-sacrificate.thumbnail.jpg" class="right" alt="balene sacrificate" align="right" /></a><br />
Ei au folosit buldozere pentru a trage balenele în apă, dar operaţiunea a fost îngreunată de vântul puternic şi de valurile mari. Astfel, din cele 55 de mamifere, numai 20 au fost salvate.</p>
<p>Nu se ştie de ce balenele au eşuat. În plus, echipele de localnici s-au confruntat cu un fenomen şi mai inexplicabil: unele dintre cele care au fost puse în apă s-au întors la plajă.</p>
<p>“Imediat ce le-am dus în apă, au înotat înapoi spre plajă”, a povestit Craig Lambinon, un purtător de cuvânt al National Sea Rescue Institute.<br />
<strong>Sursa:</strong> <a href="http://www.evz.ro" rel="nofollow">Evenimentul Zilei</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/africa-de-sud/" rel="tag">africa de sud</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/balene-sacrificate/" rel="tag">balene sacrificate</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cape-town/" rel="tag">cape town</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/balene-sacrificate-pe-o-plaja-din-africa-de-sud/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ţestoasa din Pîngăraţi, semn rău pentru săteni</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/testoasa-din-pingarati-semn-rau-pentru-sateni/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/testoasa-din-pingarati-semn-rau-pentru-sateni/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/testoasa-din-pingarati-semn-rau-pentru-sateni/</guid>
		<description><![CDATA[Localnicii din comuna nemţeană, care au găsit o broască ţestoasă, au vrut să o „îmbuneze” cu salam, pâine şi gâze, dar batracianul a făcut mofturi.

O broască ţestoasă găsită într-o zonă mlăştinoasă din pădurile ce înconjoară satul Oanţu, din comuna nemţeană Pîngăraţi, este principalul subiect de discuţie pentru sătenii care se-ntrec în fel de fel de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Localnicii din comuna nemţeană, care au găsit o broască ţestoasă, au vrut să o „îmbuneze” cu salam, pâine şi gâze, dar batracianul a făcut mofturi.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/broasca-testoasa.jpg" title="broasca testoasa"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_broasca-testoasa.thumbnail.jpg" alt="broasca testoasa" /></a><br />
O broască ţestoasă găsită într-o zonă mlăştinoasă din pădurile ce înconjoară satul Oanţu, din comuna nemţeană Pîngăraţi, este principalul subiect de discuţie pentru sătenii care se-ntrec în fel de fel de supoziţii. Asta pentru că aşezarea este una de munte, cu păduri ce se opresc în gardurile gospodăriilor, iar de vreun astfel de batracian care să sălăşluiască aici nu s-a mai pomenit.</p>
<p>„Mergeam prin pădure şi am văzut broasca într-o baltă. Am luat-o şi am adus-o acasă. O ţin într-o cadă cu apă. N-am mai văzut aşa ceva şi aş da-o oricui ar fi interesat de ea, că eu nu ştiu mare lucru despre ţestoase. I-am dat şi salam, şi pâine, şi gâze şi larve i-am prins, dar n-am văzut să mănânce. Cred că o s-o duc înapoi în pădure”, a povestit Costel Andraş, copilul de 11 ani care a găsit-o.</p>
<p><strong>Păreri şi superstiţii</strong></p>
<p>Cei mai în vârstă îşi pun întrebări la care nu prea au răspunsuri. Pun descoperirea pe seama schimbărilor climaterice de care au mai auzit câte ceva, pe faptul că iernile nu mai sunt cum erau odată, că din sezonul rece se intră direct în vară şi că bine n-o să fie dacă astfel de broaşte au ajuns să trăiască în Munţii Oanţului.</p>
<p>„Am 52 de ani, însă nu am văzut în viaţa mea ţestoase decât la televizor. Este interesantă apariţia acestui animal într-o zonă atât de friguroasă iarna. Am vorbit şi cu alţi oameni din sat şi toţi s-au minunat”, spune Mihai Ungureanu.</p>
<p>La fel de intrigat este şi bunicul băiatului, Gheorghe Butucariu, de 68 de ani: „Am bătut pădurile în lung şi-n lat, însă niciodată m-am întâlnit aşa ceva. O fi o explicaţie, dar nimeni din sat n-o ştie. Prin 1960, eram flăcău atunci, am auzit de-o ploaie cu broaşte pe la Tarcău, dar de ţestoase la noi n-am pomenit. Ce să ne mai mire dacă nimic nu mai e cum era odată. De la an la an se schimbă toate. Secetă, călduri cumplite la poale de codru, ape secate. Plus<br />
că, de ani întregi, lebedele iernează pe lacurile de acumulare de pe Bistriţa. Veşti bune n-o să auzim la asfel de vremuri”.</p>
<p><strong>Scăpată de o pasăre</strong></p>
<p>Pentru un punct de vedere pertinent am prezentat o fotografie a batracianului specialiştilor de la Muzeul de Ştiinţe Naturale<br />
Neamţ. Nu este în niciun caz un exemplar din comerţ. Este o broască românească de apă, o specie rar întâlnită în zona noastră. Este carnivoră şi se hrăneşte cu viermişori şi larve. Este posibil să o fi avut cineva în captivitate şi să-i fi dat drumul sau să fi fost scăpată din cioc de vreo pasăre. A găsit mediul prielnic şi s-a adaptat”, ne-a spus profesorul Alexandru Blaj. </p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.evz.ro">Evenimentul Zilei</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/batracian/" rel="tag">batracian</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/broasca-testoasa/" rel="tag">broasca testoasa</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pingarati/" rel="tag">pingarati</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/testoasa-din-pingarati-semn-rau-pentru-sateni/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Grădină zoologică, peste drum de casă</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/gradina-zoologica-peste-drum-de-casa/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/gradina-zoologica-peste-drum-de-casa/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/gradina-zoologica-peste-drum-de-casa/</guid>
		<description><![CDATA[SUCEAVA. Dorin Şoimaru, un sucevean iubitor de animale, a reuşit să deschidă oficial, de câteva zile, o minigrădină zoologică, „Colţul Zoologic Şoimaru”, la marginea DN 17, în centrul comunei Ilişeşti.

„Avem peste 380 de exemplare &#8211; păsări, animale şi reptile. La capitolul feline deţin cinci lei, un tigru siberian mascul şi o femelă bengaleză, precum şi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>SUCEAVA. Dorin Şoimaru, un sucevean iubitor de animale, a reuşit să deschidă oficial, de câteva zile, o minigrădină zoologică, „Colţul Zoologic Şoimaru”, la marginea DN 17, în centrul comunei Ilişeşti.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/gradina-zoologica.jpg" title="gradina zoologica"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_gradina-zoologica.thumbnail.jpg" alt="gradina zoologica" /></a><br />
„Avem peste 380 de exemplare &#8211; păsări, animale şi reptile. La capitolul feline deţin cinci lei, un tigru siberian mascul şi o femelă bengaleză, precum şi şapte ratoni, şase babuini, porci spinoşi, un ţap de camerun şi 27 de reptile”, explică Dorin Şoimaru. Biletul de intrare este 4 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii ori grupuri organizate.   </p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.evz.ro">Evenimentul Zilei</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/dorin-soimaru/" rel="tag">dorin soimaru</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/gradina-zoologica/" rel="tag">gradina zoologica</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/suceava/" rel="tag">suceava</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/gradina-zoologica-peste-drum-de-casa/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Urşii gunoieri caută måncare în portbagaje</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-cauta-mancare-in-portbagaje/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-cauta-mancare-in-portbagaje/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-cauta-mancare-in-portbagaje/</guid>
		<description><![CDATA[Urşii gunoieri de pe Valea Prahovei au devenit mai îndrăzneţi: de la tomberoanele de gunoi au trecut la portbagajele maşinilor, în care au început să caute mâncare. Sâmbătă, pe drumul ce leagă Sinaia de Cota 1400, doi pui de urs au controlat maşinile celor care au oprit în zonă, în timp ce mama lor a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Urşii gunoieri de pe Valea Prahovei au devenit mai îndrăzneţi: de la tomberoanele de gunoi au trecut la portbagajele maşinilor, în care au început să caute mâncare.</strong> Sâmbătă, pe drumul ce leagă Sinaia de Cota 1400, doi pui de urs au controlat maşinile celor care au oprit în zonă, în timp ce mama lor a stat la marginea şoselei.<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/ursi-gunoieri.jpg" title="ursi gunoieri"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_ursi-gunoieri.thumbnail.jpg" alt="ursi gunoieri" /></a><br />
Din păcate, la tatonările urşilor, turiştii au răspuns într-un mod periculos pentru ei: s-au oprit, s-au dat jos din maşină şi au început să facă poze, ignorând riscul major la care se expuneau.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.curentul.ro">Curentul</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ursi-gunoieri/" rel="tag">ursi gunoieri</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/valea-prahovei/" rel="tag">valea prahovei</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-cauta-mancare-in-portbagaje/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Blocul terorizat de câini şi pisici</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/blocul-terorizat-de-caini-si-pisici/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/blocul-terorizat-de-caini-si-pisici/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Caini]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/blocul-terorizat-de-caini-si-pisici/</guid>
		<description><![CDATA[Proprietara unui apartament din blocul B6 din cartierul craiovean George Enescu şi-a transformat locuinţa în adăpost pentru câini şi pisici. Din cauza femeii, blocul a ajuns o adevărată hazna.

Blocul B6 de pe strada Războieni din cartierul George Enescu duhneşte. Sursa mirosului pestilenţial de urină şi fecale de animale este apartamentul numărul 1, a cărui proprietară [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Proprietara unui apartament din blocul B6 din cartierul craiovean George Enescu şi-a transformat locuinţa în adăpost pentru câini şi pisici. Din cauza femeii, blocul a ajuns o adevărată hazna.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/06/protectia-animalelor.jpg" title="protectia animalelor"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_protectia-animalelor.thumbnail.jpg" alt="protectia animalelor" /></a><br />
Blocul B6 de pe strada Războieni din cartierul George Enescu duhneşte. Sursa mirosului pestilenţial de urină şi fecale de animale este apartamentul numărul 1, a cărui proprietară este Ioana Lăpădat. Mare iubitoare de animale, femeia a strâns în apartament câini şi pisici, dar şi resturi de prin tomberoane. Câinii comunitari obişnuiţi să primească mâncare îşi fac veacul prin holul blocului. Vecinii se tem de câini, fiind un pericol, dar, mai ales, un focar de infecţie.<br />
Oamenii spun că au încercat să-i atragă atenţia femeii, însă aceasta devine agresivă, se tăvăleşte pe jos, dacă îndrăzneşte cineva „să se ia“ de câinii ei.<br />
„Ţinem zi şi noapte uşile de la intrarea în bloc deschise, pentru că duhneşte. De câţiva ani, femeia asta ne-a disperat. Nimeni nu ne ajută. Unde am făcut sesizări, ne răspund că este proprietate privată şi nu pot face nimic. Dar la sănătatea noastră nu se gândeşte nimeni“, spune un locatar din blocul B6.</p>
<p><strong>Focar de infecţie</strong></p>
<p>Vineri am încercat să stăm de vorbă cu Ioana Lăpădat. Mirosul respingător, dar şi un maidanez care mârâia ameninţător ne-au ţinut la distanţă.<br />
„Dacă uşa este legată şi latră câinii, nu este acasă“, ne anunţă o locatară trecând în viteză pe lângă noi. Blocul răsună de lătrături şi animalele nu se liniştesc până nu părăsim imobilul. Istoria se repetă de fiecare dată când o persoană intră în bloc.<br />
Mergem la Asociaţia de Proprietari nr. 3 Paşcani şi stăm de vorbă cu administratoarea Gabriela Popescu. Aflăm povestea Ioanei Lăpădat, dar mai ales chinurile pe care le suportă de ani buni craiovenii din blocul B6. „Este o poveste veche. Am ajuns până la primar. Toţi spun că nu pot să intre pe o proprietate privată, dacă proprietarul nu este de acord. Dar la ceilalţi locatari nu se gândeşte nimeni. Nu ştiu câte animale are în casă, ce gunoaie. Ea este debranşată de la apă, de la căldură, mai are doar gaze. Nu are nici toaletă, decât o gaură în podeaua de la baie, unde aruncă resturile de la animale. A înfundat canalizarea blocului. Abia am reuşit să scoatem toate dejecţiile. Am încercat să vorbim cu ea, dar nu se poate. Spune că de teama violatorilor ţine câinii. Dar pisicile de ce le ţine? Au încercat acum câţiva ani cei de la Salubritate şi Direcţia de Sănătate Publică, dar degeaba. Nici fiul ei nu se interesează. Merge la primărie şi spune să-i lăsăm mama în pace. De ani buni facem adrese peste adrese. Locatarii trebuie să o acţioneze în instanţă“, a declarat Gabriela Popescu, administratoarea Asociaţiei nr. 3 Paşcani.</p>
<p><strong>Front comun</strong></p>
<p>Toate serviciile Primăriei Craiova competente sunt la curent cu problemele locatarilor din blocul B6. Directorul Serviciului de Salubritate, Sorin Ciobanu, spune că a primit o sesizare, dar este dificil să ia măsuri dacă nu are acordul proprietarului. „Este o proprietate privată. Dacă persoana nu îşi dă acordul, nu putem să pătrundem în locuinţă. Luni (astăzi &#8211; n.r.), dacă avem şi sprijinul poliţiei, vom da curs acestei sesizări. Restul rămâne de văzut la faţa locului“, a declarat Sorin Ciobanu.<br />
Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj propune ca toate instituţiile sesizate să facă front comun, iar locatarii ar trebui să o acţioneze în instanţă pe Ioana Lăpădat.<br />
„Am primit o sesizare de la asociaţia de locatari. Nu este singurul caz de acest gen. În Rovine, o persoană a închiriat un apartament pentru 20 de animale. Am anunţat şi Protecţia Socială, pentru că în aceste cazuri este mai bine dacă persoanele reclamate au aparţinători care să ne permită accesul în locuinţă. Am însărcinat un angajat să se ocupe de luni (astăzi &#8211; n.r.) de acest caz. Ar fi bine ca mai multe instituţii să facem front comun. Măcar să se dezinfecteze şi să se cureţe scara blocului“, a afirmat Emilia Cornea, medic în cadrul ISS Dolj.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.gds.ro">Gazeta de Sud</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cartierul-george-enescu/" rel="tag">cartierul george enescu</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/craiova/" rel="tag">craiova</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/directia-de-sanatate-publica/" rel="tag">directia de sanatate publica</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/protectia-animalelor/" rel="tag">protectia animalelor</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/salubritate/" rel="tag">salubritate</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/blocul-terorizat-de-caini-si-pisici/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Dispar populatiile de cuci din Marea Britanie!</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/dispar-populatiile-de-cuci-din-marea-britanie/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/dispar-populatiile-de-cuci-din-marea-britanie/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/dispar-populatiile-de-cuci-din-marea-britanie/</guid>
		<description><![CDATA[Desi cucul era una dintre cele mai des intalnite pasari salbatice in peisajul avifaunistic britanic, in ultimii ani perechile de cuci s-au rarit atat de mult incat ornitologii au inclus specia in paginile “Red List”. 
Efectivele acestor pasari cantatoare au scazut cu aproximativ 59 % comparativ cu anul 1960  si cu 30% in ultimii [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Desi cucul era una dintre cele mai des intalnite pasari salbatice in peisajul avifaunistic britanic, in ultimii ani perechile de cuci s-au rarit atat de mult incat ornitologii au inclus specia in paginile “Red List”. </strong></p>
<p>Efectivele acestor pasari cantatoare au scazut cu aproximativ 59 % comparativ cu anul 1960  si cu 30% in ultimii 12 ani, ornitologii britanici estimand ca in prezent mai clocesc doar 10-20.000 perechi de cuci. Astfel, cucii se numara printre cele 18 specii de pasari adaugate pe “<em>Red List</em>” in ultimii ani.</p>
<p><img class="alignright" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/fe2bb_cuckoo.jpg" alt="cucul" width="417" height="197" /></p>
<p>Motivul pentru acesta scadere dramatica a populatiilor de cuci nu a fost inca stabilita cu claritate, dar expertii cred ca are legatura cu declinul omizilor din paduri, acestea fiind hrana preferata a cucilor. Alti specialisti considera insa ca ar putea fi un complex de cauze care duc la disparitia treptata a cucilor, printre aceste cauze numarandu-se distrugerea habitatelor, cresterea numarului de pradatori, agricultura intensiva si schimbarile climatice.<span id="more-746"></span></p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.dailymail.co.uk">Daily Mail</a></strong></p>
<p><a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/marea-britanie/">marea britanie</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/populatiile-de-cuci/">populatiile de cuci</a>, <a rel="tag" href="http://www.ecomagazin.ro/tag/red-list/">Red List</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/dispar-populatiile-de-cuci-din-marea-britanie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Animale modificate genetic: maimute fluorescente si soareci vorbitori</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/animale-modificate-genetic-maimute-fluorescente-si-soareci-vorbitori/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/animale-modificate-genetic-maimute-fluorescente-si-soareci-vorbitori/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/animale-modificate-genetic-maimute-fluorescente-si-soareci-vorbitori/</guid>
		<description><![CDATA[O serie de experimente recente au scos &#8220;pe piata&#8221; animale modificate genetic. Maimute fluorescente, a caror blana lumineaza verzui in intuneric. In plus, transmit aceasta proprietate puilor. Astfel incat lumea intreaga a putut admira puiul verzui-fluorescent de maimuta modificata genetic (imagine). Sau soareci inzestrati cu o &#8220;gena a vorbirii&#8221; care le modifica &#8220;vocea&#8221; si comportamentul. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O serie de experimente recente au scos &#8220;pe piata&#8221; animale modificate genetic. </strong>Maimute fluorescente, a caror blana lumineaza verzui in intuneric. In plus, transmit aceasta proprietate puilor. Astfel incat lumea intreaga a putut admira puiul verzui-fluorescent de maimuta modificata genetic (imagine). Sau soareci inzestrati cu o &#8220;gena a vorbirii&#8221; care le modifica &#8220;vocea&#8221; si comportamentul. Ce inseamna toate aceste experimente? Avem de-a face cu un joc periculos cu diversitatea naturii? Sau e vorba de cercetari serioase care ne-ar putea ajuta sa intelegem si sa tratam mai bine bolile umane? Cat de necesare sunt aceste experimente? Am incercat sa aflam un raspuns la aceste intrebari de la dr. Mihnea Bostina (Harvard Medical School)<br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/animale-modificate-genetic.jpg" title="animale modificate genetic"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_animale-modificate-genetic.thumbnail.jpg" alt="animale modificate genetic" /></a></p>
<p><strong>R: Maimutele fluorescente au tinut prima pagina in multe cotidiene si sunt stirea &#8220;stiintifica&#8221; a saptamanii. In principal pentru ca nu e vorba de o modificare genetica a unui individ izolat ci de una care se transmite urmasilor. Si care este, in plus, foarte vizibila. De ce modificam genetic animale?</strong></p>
<p>Dr. Mihnea Bostina (Harvard Medical School): Ca sa invatam! Sa invatam cum decurge un anumit proces biologic intr-un organism normal si care sint modificarile care apar in cazul unei maladii. Suntem fortati sa modificam genetic animale pentru ca studiile pe oameni se rezuma la observatii – nici nu s-ar putea altfel &#8211; pe cind in cazul animalelor putem interveni si testa diferite ipoteze. Sint doua directii in care  se construiesc experimentele. In cazul unui anumit organism model, este blocata activitatea unei anumite gene si este observat fenotipul, adica efectele la scara organismului. Cealalta directie presupune introducerea unei anumite gene in genomul animalului model, intr-o varianta modificata, sau intr-o varianta apartinand unui organism inrudit. Din nou, este observat fenotipul rezultat.</p>
<p><strong>R: Ce animale?</strong></p>
<p>Dr. Mihnea Bostina: Evident, ideal ar fi sa putem lucra cu animale cit mai apropiate genetic de om, adica cu primate. Insa, pe linga probelemele etice, apar alte doua dificultatii: in primul rind, cu cit un animal este mai complex, cu atit modificarea sa este mai dificila; in al doilea rind, experimentele dureaza mult mai mult timp, ceea ce limiteaza drastic tipul de experimente care pot fi imaginate. Asa incit organismele folosite ca modele biologice folosite in laboratoare pornesc de la bacterii, atunci cind studiem procesele fundamentale ale materiei vii, si ajung pina la cimpanzeu, atunci cind vrem sa ne apropiem de  detalii specifice organismului uman. O treapta intermediara o constituie soarecii, fiind cele mai ieftine, rapide si convenabile mamifere cu care se poate lucra.</p>
<p><strong>R: Totusi, cum s-a ajuns insa la maimute fluorescente?</strong></p>
<p>Intr-adevar, un articol recent din Nature raporteaza introducerea in genomul unei specii mici de maimute, a unei gene care, atunci cind exprimata – adica informatia codificata in acizi nucleici este tradusa in proteina corespunzatoare, care ia parte la complexa coregrafie moleculara din interiorul celulei – provoaca fluorescenta! Anterior, experimente asemanatoare au fost facute in cazul altor animale precum soareci sau porci. Acum insa avem de-a face cu un organism mult mai apropiat de al nostru.</p>
<p><strong>R: Care este insa scopul? Ce invatam de aici?</strong></p>
<p>Evident, marea miza nu este crearea unei maimute vizibile pe intuneric, ci faptul ca avem un marker usor de observat. Ce urmeaza acum, este introducerea alaturi de acest marker a unor forme de gene responsabile pentru o anumita maladie, in mod particular se mentiona scleroza si Parkinsonul, cu avantajul ca se poate apoi urmari direct fenotipului rezultat.</p>
<p><strong>R: Un alt experiment recent raporteaza soareci inzestrati cu &#8220;gena vorbirii&#8221;. Ce este aceasta gena FOXP2?</strong></p>
<p>Este una dintre cele mai celebre gene. Daca ar exista un covor rosu pe care sa defileze intregul genomul uman, in preajma lui FOXP2  ar fi cea mai mare aglomeratie de juranalisti asteptind un interview! Pentru simplul fapt ca este singura gena in mod clar legata de vorbire! La sfirsitul anilor &#8216;90 s-a descoperit ca membrii unei familii care aveau un usor defect de vorbire (si intelegere a gramaticii) aveau toti o aceasi mutatie secventa acestei gene.</p>
<p><strong>R: Ce face aceasta gena?</strong></p>
<p>Este implicata in transcriptia altor gene: decide ce gene sint transcrise si care sint silentionate! Asadar un rol extrem de important, dar in acelasi timp foarte greu de urmarit, pentru ca efectele sint prin definitie indirecte. Forme ale acestei gene exista, evident, si in alte animale, avind rol in comunicarea intre indivizi. Spre exemplu, atunci cind aceasta gena a fost silentionata in cazul soarecilor, puii nou nascuti au dificultati in producerea sunetelor adecvate pentru a fi intelesi de mama lor.</p>
<p>Gena a suferit o evolutie dramatica de-a lungul liniei care conduce la om, fiind supusa unui proces puternic de selectie pozitiva. Un studiu anterior arata ca neanderthalienii aveau aceeasi forma cu cea pe care o avem noi. Ceea ce inseamna ca varianta a aparut acum peste 800.000 de ani.</p>
<p>Dar daca vrem sa ingelegem mai bine rolul acestei gene, un experiment interesant ar fi sa introducem varianta umana intr-un alt animal. Evident, aparitia graiului articulat nu poate fi redusa la o singura gena, asa ca nu ne putem astepta la un soarece vorbitor, insa eventualele modificari ar fi extrem de instructive. Si exact acest experiment este relatat in articolul din Cell.</p>
<p><strong>R: Bun, si ce-i cu soarecii astfel modificati? Vorbesc?</strong></p>
<p>Nu, insa comportamentul lor este schimbat. Sunetele scoase au o frecventa mai joasa. Sint mai putin curiosi. Au un nivel mai scazut al dopaminei – un neurotransmitator asociat, printre altele, cu autocontrolul – in aceeasi arie a creierului care in cazul oamenilor este implicata in vorbirea articulata. Interesant, studii anterioare au aratat ca persoanele in care s-a inregistrat o concentratie mai mica a dopaminei in aceasta zona a creierului prelucreaza mai precis sunetele atunci cind asculta.</p>
<p>Este interesant chiar simplul fapt ca traiesc, pentru ca soarecii in care cele doua copii ale genei sint silentionate, mor dupa citeva saptamini. Asadar gena umana poate fi transferata si functioneaza ‘decent’ si in cazul soarecilor.</p>
<p>Nu putem insa extrapola efectele de la soareci la oameni. In decursul evolutiei, schimbarile care au dus la forma umana a lui FOXP2 au fost facute in contextul genomului uman.<br />
<strong><br />
R: Cum arata la alte animale?</strong></p>
<p>Interesant, pasarile au dezvoltat independent o varianta proprie a lui FOXP2 asociata cintecelor. La fel, atunci cind FOXP2 este blocata la nivelul creierului, calitatea cintecului are de suferit.<br />
 <strong><br />
R: Ar urma acum experimente pe maimute? Cimpanzei cu &#8220;gena vorbirii&#8221;?</strong></p>
<p>Nu exista o modalitate fezabila de a modifica genetic cimpanzei. Si chiar daca ar fi posibil, ne putem imagina o intreaga gama de probleme etice care s-ar ivi. Insa ideea acestor experimente este foarte clara. Avem un numar limitat de diferente genetice intre noi si cimpanzei. Pentru a vedea cu adevarat care dintre acestea sint importante si in ce consta aceasta importanta, putem sa le luam pe rind, sa le exprimam intr-un mamifer inferior si sa vedem ce se intimpla.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.hotnews.ro/">HotNews</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/animale-modificate-genetic/" rel="tag">animale modificate genetic</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/experimente/" rel="tag">experimente</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/maimute-fosforescente/" rel="tag">maimute fosforescente</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/animale-modificate-genetic-maimute-fluorescente-si-soareci-vorbitori/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Campionatul Mondial al Câinilor de Salvare, la Craiova</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/campionatul-mondial-al-cainilor-de-salvare-la-craiova/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/campionatul-mondial-al-cainilor-de-salvare-la-craiova/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Caini]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/campionatul-mondial-al-cainilor-de-salvare-la-craiova/</guid>
		<description><![CDATA[Craiova va organiza, în mai puţin de o lună şi jumătate, cea de-a XV-a ediţie a Campionatului Mondial al Câinilor de Salvare, eveniment desfăşurat pentru prima dată într-o ţară din Europa de Est. Trei arbitri internaţionali au evaluat, în ultimele zile, terenurile de concurs pentru a fi siguri că participanţii canini nu vor avea probleme.

România [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Craiova va organiza, în mai puţin de o lună şi jumătate, cea de-a XV-a ediţie a Campionatului Mondial al Câinilor de Salvare, eveniment desfăşurat pentru prima dată într-o ţară din Europa de Est. Trei arbitri internaţionali au evaluat, în ultimele zile, terenurile de concurs pentru a fi siguri că participanţii canini nu vor avea probleme.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/caini-de-salvare.jpg" title="caini de salvare"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_caini-de-salvare.thumbnail.jpg" alt="caini de salvare" /></a><br />
România va deveni, timp de cinci zile, punctul de atracţie al lumii. După ani întregi de promovare a Centrului de Educare Canină din Craiova, Federaţia Chinologică Internaţională şi Organizaţia Mondială a Câinilor de Salvare au decis ca ediţia din acest an a Campionatului Mondial să se desfăşoare aici. 30 de organizaţii din peste 16 ţări ale lumii şi-au anunţat până acum participarea, între 1 şi 5 iulie, la cea de-a XV-a ediţie a competiţiei. Pentru a se asigura că lucrurile se vor desfăşura conform standardelor vest-europene, o delegaţie de arbitri internaţionali, recunoscuţi de Organizaţia Mondială a Câinilor de Salvare &#8211; IRO, a evaluat, zilele trecute, terenurile de concurs, întâlnindu-se cu echipa de organizare, cu reprezentanţi ai Poliţiei, ai autorităţilor şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).</p>
<p><strong>O lecţie despre România</strong></p>
<p>Gerd Thanner, arbitrul principal la specialitatea „Căutare în dărâmături“, Andreas Hauk, arbitru asistent la aceeaşi disciplină, şi Kurt Schafar, arbitru secundar la specialitatea „Salvare din apă“ şi arbitru observator al întregului concurs, spun că toate locurile de desfăşurare corespund cerinţelor standard, însă rămân de rezolvat detaliile tehnice. Spre exemplu, în zona de dărâmături se pune accent pe siguranţa câinilor, ca urmare, cioburile trebuie înlăturate, iar ferestrele &#8211; închise. În acelaşi timp, însă, în jurul clădirilor mai trebuie aduse materiale, iar la interior &#8211; construite anumite locuri care să simuleze perfect dezastrul după un cutremur. „Am început să organizăm acest eveniment important, tratându-l cu maximă responsabilitate, ca un german sau austriac. Ideea este să demonstrăm că şi în România se poate, că şi aici există civilizaţie, o cultură cu nimic mai prejos decât în Occident, că putem asigura condiţii şi siguranţă participanţilor şi turiştilor. Numai în felul acesta, venind aici, oamenii pot afla cum este România reală“, a declarat Liviu Ionescu, preşedintele Centrului de Educare Canină.</p>
<p><strong>Cum se va desfăşura campionatul</strong></p>
<p>Peste 500 de persoane, reprezentanţi ai organizaţiilor mondiale şi europene, oameni din elita lumii chinologice, din mediul de afaceri, euroobservatori, mass-media, turişti etc., sunt aşteptate la începutul lui iulie la Craiova. 121 de echipe vor trece prin examenele de „Obedienţă“ şi „Dexteritate“, demonstrându-şi apoi calităţile la probele „Căutare în dărâmături“, „Căutare de suprafaţă“, „Luarea urmei“ şi „Salvare din apă“. Prima se va desfăşura în conacul din cadrul Liceului Sanitar de la Malu Mare, concursurile la cea de-a II-a şi a III-a disciplină vor avea loc în zona pădurii Bucovăţ, respectiv spre Vârvor, iar pentru ultima specialitate a fost stabilită zona de agrement de la Preajba. „Pentru spectatori, în fiecare dintre aceste arii va exista câte un punct cu umbreluţe, tribune, unde oamenii vor putea bea un suc sau o apă. Noi am gândit acest campionat ca un spectacol, nu ca o competiţie, de aceea va exista un program pentru public, de la deschiderea evenimentului din centrul oraşului (Piaţa „Mihai Viteazul“) până la locul din care vor putea privi acţiunea concurenţilor“, adaugă Liviu Ionescu. Toată munca din spatele organizării acestui Campionat Mondial este pe umerii a peste 130 de &#8230; voluntari. „Ei au muncit &#8211; şi le mulţumesc pentru asta &#8211; ca furnicile, din dorinţa de a ieşi ceva bun la nivelul lor, al occidentalilor, nu al nostru“, încheie preşedintele organizator.</p>
<p><strong>Şase lucruri despre Centrul de Educare Canină</strong><br />
- A participat la peste 35 de exerciţii şi demonstraţii de căutare-salvare, la expoziţii canine de frumuseţe, la cazuri reale de căutare şi salvare.<br />
- Din 2000, este membru al Contingentului Român Voluntar pentru situaţii de urgenţă, partener MIRA &#8211; IGSU (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă), care acţionează în România şi Uniunea Europeană.<br />
- A participat la campionate internaţionale de evaluare a câinilor de salvare, la campionate europene şi mondiale.<br />
- În 2001, în urma examenului internaţional de evaluare FEMA (Federaţia Americană pentru Managementul Dezastrelor), Liviu Ionescu şi echipa canină obţin dreptul de participare în cazuri reale internaţionale.<br />
- Apar la CNN şi RAI UNO, care prezintă Centrul de Educare Canină din Craiova ca fiind „ambasadorul chinologiei utilitare româneşti“.<br />
- Solicitat de organizaţiile mondiale de profil, se implică în misiuni internaţionale la cutremurele din Turcia şi Iran, în catastrofele din Croaţia, în acţiuni umanitare şi de căutare-salvare din Turcia şi Grecia. </p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.gds.ro">Gazeta de Sud</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/caini-de-salvare/" rel="tag">caini de salvare</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/craiova/" rel="tag">craiova</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/iro/" rel="tag">IRO</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/campionatul-mondial-al-cainilor-de-salvare-la-craiova/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ursii gunoieri s-au reprofilat: acum cauta de mancare in portbagaje!</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-s-au-reprofilat-acum-cauta-de-mancare-in-portbagaje/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-s-au-reprofilat-acum-cauta-de-mancare-in-portbagaje/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-s-au-reprofilat-acum-cauta-de-mancare-in-portbagaje/</guid>
		<description><![CDATA[Turisti, atentie la portbagaje, hotii sunt prin preajma! Acesta putea fi avertismentul pentru cei care au circulat vineri pe drumul ce leaga Sinaia de Cota 1.400 si care au dat nas in nas cu trei hoti mai putin obisnuiti.

Este vorba despre o ursoaica si de cei doi pui ai sai, care au iesit la sosea [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Turisti, atentie la portbagaje, hotii sunt prin preajma! Acesta putea fi avertismentul pentru cei care au circulat vineri pe drumul ce leaga Sinaia de Cota 1.400 si care au dat nas in nas cu trei hoti mai putin obisnuiti.</strong><br />
<a href="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_urs3.jpg" title="urs"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_urs3.jpg" alt="urs" /></a></p>
<p>Este vorba despre o ursoaica si de cei doi pui ai sai, care au iesit la sosea si au dat tarcoale masinilor, in cautare de hrana.</p>
<p>O scena demna de un film: cei trei ursi isi fac aparitia pe sosea si se posteaza in fata unei masini. Soferul, precaut, opreste si asteapta sa vada reactia ursoaicei. Un schimb rapid de priviri si mica familie se indeparteaza, semn ca omul isi poate continua drumul.</p>
<p>Cateva minute mai tarziu, apare o a doua masina. De aceasta data, ursii prind curaj. Puii dau tarcoale portbagajului autoturismului, doar-doar vor gasi ceva hrana, insa norocul nu le-a suras nici acum.</p>
<p>In scurt timp, soseaua se umple cu masini. Mai multi soferi s-au oprit ca sa admire spectacolul si, cu telefoanele mobile, aparatele foto sau camerele video, s-au grabit sa imortalizeze familia de patrupede. Unii nu au luat in seama panourile care avertizeaza asupra riscului intalnirii cu ursii in zona si s-au apropiat periculos de mult.</p>
<p>Distractia amatorilor de senzatii ii poate costa scump. Ei risca amenzi intre 500 si 1.500 de lei.</p>
<p>Iar un asemenea comportament necontrolat poate provoca tragedii. Anul trecut, mai multi oameni au cazut victima atacurilor ursilor in judetul Brasov.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://stirileprotv.ro">Stirile PRO TV</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cota-1400/" rel="tag">cota 1400</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/sinaia/" rel="tag">sinaia</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/urs/" rel="tag">urs</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/ursii-gunoieri-s-au-reprofilat-acum-cauta-de-mancare-in-portbagaje/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Acţiunea “Morunul”</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/actiunea-%e2%80%9cmorunul%e2%80%9d/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/actiunea-%e2%80%9cmorunul%e2%80%9d/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/actiunea-%e2%80%9cmorunul%e2%80%9d/</guid>
		<description><![CDATA[Un program comun, norvegiano-român, de monitorizare a sturionilor prin satelit- program fără precedent, atât în România, cât şi pe plan mondial- a fost lansat marţi, 26 mai, la staţia de reproducere a sturionilor de la Tămădău, judeţul Călăraşi.
Au fost &#8220;echipaţi&#8221; cu cipuri speciale patru moruni maturi şi, apoi, au fost eliberaţi pe braţul Borcea, în [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a title="sturionii" href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/sturgeon_jumping.jpg"><img alt="sturionii" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_sturgeon_jumping.thumbnail.jpg" align="right" class="right" /></a><strong>Un program comun, norvegiano-român, de monitorizare a sturionilor prin satelit- program fără precedent, atât în România, cât şi pe plan mondial- a fost lansat marţi, 26 mai, la staţia de reproducere a sturionilor de la Tămădău, judeţul Călăraşi.</strong></p>
<p>Au fost &#8220;echipaţi&#8221; cu cipuri speciale patru moruni maturi şi, apoi, au fost eliberaţi pe braţul Borcea, în zona Stelnica- Feteşti. Ei vor fi monitorizaţi permanent, prin satelit şi, după doi ani de supraveghere, specialiştii vor putea analiza traseul pe care-l urmează, perioadele şi locurile în care se hrănesc, în care iernează, se reproduc etc.</p>
<p>Cei patru moruni maturi, lungi de doi metri şi în greutate de 70 până la 100 de kilograme fiecare,  &#8220;cipaţi&#8221; şi apoi eliberaţi în mediul lor natural, au provenit din lotul de reproducători sălbatici capturaţi cu o lună în urmă, din Dunăre, pentru producerea de puiet necesar în programul naţional de repopulare, finanţat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).</p>
<p>Opreraţiunea de plantare a cipurilor &#8211; una deosebit de complicată, cu anestezierea fiecărui exemplar, oxigenarea permanentă a bazinelor în care erau ţinuţi, manipularea atentă, pentru a nu-i stresa sau chiar răni &#8211; a avut loc la staţia de reproducere a sturionilor de la Tămădău, aparţinând firmei SC Beluga Farm Group, cu ajutorul unor specialişti de la Institutul de Cercetări Piscicole Galaţi, precum şi a unor tineri dar experimentaţi colaboratori din străinătate, pasionaţi de piscicultură şi acvacultură.</p>
<p><strong>SECRETELE STURIONULUI</strong><br />
Patronul firmei Beluga, Robert Răduţă, a ţinut să precizeze la finalul operaţiunii: &#8220;Sper din tot sufletul ca aceste exemplare frumoase să nu ajungă în plasele braconierilor, de pe la Giurgeni, Vadu Oii sau de prin Deltă, ci să ajungă în Marea Neagră, să se hrănească, să trăiască mulţi ani şi, după o vreme, să se reântoarcă sănătoşi pe Dunăre, pentru a se reproduce în siguranţă&#8221;.</p>
<p>Prezent şi el la acest eveniment, patronul revistei &#8220;Pescar Modern&#8221;, Victor Ţăruş, un împătimit al pescuitului sportiv, şi, totodată, un prieten al naturii, ne-a spus: &#8220;Este un proiect extraordinar! Dacă va reuşi- şi nu avem motive să ne îndoim de acest lucru- vom putea afla ceea ce nu a reuşit nimeni să afle până în prezent, şi anume, pe unde cutreieră aceşti moruni, pe unde şi cu ce se hrănesc în diferite perioade ale anului, cu ce specii sunt compatibili, precum şi alte date foarte importante despre comportamentul lor, date &#8220;confidenţiale&#8221;, dar care ne vor permite să-i protejăm mai bine, să-i ajutăm să se înmulţească şi să supravieţuiască&#8221;.</p>
<p><strong>PROIECT FINANŢAT DE NORVEGIA</strong><br />
Acţiunea- aşa cum spuneam, o premieră mondială- face parte dintr-un proiect internaţional în valoare de 1,4 milioane de euro( un singur cip costă peste 3000 de euro ), finanţat în proporţie de 85%  de guvernul Regatului Norvegiei, restul de 15 % fiind alocat de guvernul României. De altfel, mai în glumă, mai în serios, pentru că trebuiau oricum identificaţi într-un fel, specialiştii i-au &#8220;botezat&#8221; pe doi dintre morunii ce urmează a fi monitorizaţi cu numele &#8220;Harald&#8221;( regele Norvegiei ), respectiv &#8220;Ilie&#8221;( ministrul român al agriculturii ). Ceilalţi doi vor purta numele pescarilor autorizaţi care i-au capturat, respectiv &#8220;Eugen&#8221; şi &#8220;Richard&#8221;.</p>
<p>Reprezentanul Institutului de Cercetări Piscicole de la Galaţi, care a condus întreaga operaţiune, a precizat&#8221;: Cu ajutorul emiţătoarelor satelitare se va stabili, în premieră, printre altele, itinerariul deplasărilor şi răspândirea morunilor în Marea Neagră, aceste informaţii fiind vitale pentru programul regional de conservare şi redresare a speciei, Dunărea inferioară fiind singurul fluviu din Uniunea Europeană în care mai trăiesc moruni&#8221;. Practic, pe întreaga durată a cercetărilor, specialiştii vor putea vedea cu ajutorul unei aparaturi speciale cum trăiesc morunii la adâncimi mari, cum se hrănesc, cum se reproduc sau cum iernează în gropile adânci din albia Dunării.</p>
<p><strong>FONDURI EUROPENE</strong><br />
Ministerul Agriculturii a întreprins în ultimii ani numeroase acţiuni de protejare a acestei specii, dar şi a celorlalţi sturioni- nisetrul, păstruga şi cega- şi a alocat resurse financiare semnificative. Şi în acest an, a fost alocat un milion de euro pentru popularea Dunării cu aceşti sturioni.</p>
<p>Într-un comunicat de presă transmis ieri, Ministerul Agriculturii precizează: &#8220;În cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit al României, în perioada 2007-2013, sunt alocate fonduri importante proiectelor de acvacultură a sturionilor. Se estimează că pot fi atrase aproximativ 50 de milioane de euro&#8221;. Pe de altă parte, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, prezent la lansarea acestui proiect, a precizat că, &#8220;în general, pentru pescuit şi acvacultură, sunt alocate din fonduri UE circa 230 de milioane de euro, pe care România trebuie şi îi poate accesa în anii următori, în ciuda faptului că, în ultimii doi-trei ani, autorităţile noastre s-au mişcat foarte greu în acest domeniu &#8220;.</p>
<p>La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, dl Valentin Buksz, ne- a declarat că popularea Dunării cu sturioni obţinuţi în staţiile de reproducere va continua şi în anii următorii, pentru acest program important, ca şi pentru alte programe din domeniul pisciculturii, existând fondurile necesare.</p>
<p><strong>O PASIUNE VECHE</strong><br />
La finalul acţiunii de lansare a proiectului, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, ne-a mai declarat: &#8220;Încă din anii &#8216;90, când eram la Timişoara, am demarat un program local de reproducere artificială a sturionilor, pentru repopularea Dunării, după ce am fost în Germania, unde, cu ajutorul domnului Roland Schroder de la societatea bavareză Euro- Sturio, prezent şi azi aici,  am văzut o astfel de staţie de reproducere, cu dotări moderne, de ultimă oră în domeniu. Apoi, după ce am venit la conducerea Ministerului Agriculturii, încă din primul mandat am sprijinit cât s-a putut această activitate. Mă bucur că astăzi, în câteva firme piscicole private, s-a avansat mult în reproducerea şi creşterea sturionilor pentru repopulare. În legătură cu acest program de monitorizare, aş vrea să spun un singur lucru: trebuie să protăjăm aceste specii, noi românii trebuie să fim conştienţi că avem o mare responsabilitate, pentru că ele se reproduc pe teritoriul nostru, adică pe Dunăre, dar ele aparţin patrimoniului mondial, întregii planete. Pe de altă parte, studiindu-i cu atenţie, cu siguranţă că vom avea multe de învăţat de la aceşti sturioni fabuloşi, care au fost contemporani cu dinozaurii şi care, iată, au supravieţuit atâtea milioane de ani, în timp ce multe alte specii au dispărut&#8221;.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.jurnalul.ro/">Jurnalul National</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cega/" rel="tag">cega</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/monitorizarea-sturionilor/" rel="tag">monitorizarea sturionilor</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/moruni/" rel="tag">moruni</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pastruga/" rel="tag">pastruga</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/actiunea-%e2%80%9cmorunul%e2%80%9d/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bucureştenii pot adopta câini fără stăpân, sâmbătă, în parcul Bazilescu</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/bucurestenii-pot-adopta-caini-fara-stapan-sambata-in-parcul-bazilescu/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/bucurestenii-pot-adopta-caini-fara-stapan-sambata-in-parcul-bazilescu/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Caini]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/bucurestenii-pot-adopta-caini-fara-stapan-sambata-in-parcul-bazilescu/</guid>
		<description><![CDATA[Bucureştenii care vor să adopte un animal de companie vor putea alege, sâmbătă, dintre zecile de căţei aduşi pentru a fi daţi spre adopţie în Parcul Bazilescu de Serviciul Poliţia Animalelor din sectorul 1, potrivit reprezentanţilor primăriei de sector.

Campania de adopţie gratuită, demarată pe 11 aprilie, a ajuns la cea de-a patra ediţie, până în [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Bucureştenii care vor să adopte un animal de companie vor putea alege, sâmbătă, dintre zecile de căţei aduşi pentru a fi daţi spre adopţie în Parcul Bazilescu de Serviciul Poliţia Animalelor din sectorul 1, potrivit reprezentanţilor primăriei de sector.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/adoptii-de-animale.jpg" title="adoptii de animale"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_adoptii-de-animale.thumbnail.jpg" alt="adoptii de animale" /></a><br />
Campania de adopţie gratuită, demarată pe 11 aprilie, a ajuns la cea de-a patra ediţie, până în prezent fiind daţi spre adopţie 80 de căţei.</p>
<p>Câinii care vor fi oferiţi spre adopţie au fost adunaţi de pe străzile sectorului 1 de Serviciul Poliţia Animalelor. Animalele sunt vaccinate, sterilizate şi au carnete de sănătate ce dovedesc că sunt clinic sănătoase.</p>
<p>Pentru eficientizarea campaniilor de adopţie gratuită, Serviciul Poliţia Animalelor desfăşoară activităţi de informare a populaţiei prin intermediul pliantelor şi afişelor.</p>
<p>În ianuarie 2009, Primăria sectorului 1 a inaugurat cel mai modern adăpost pentru câinii fără stăpân din</p>
<p>Capitală &#8211; Centrul Teritorial de Adăpostire şi Protecţie Temporară a câinilor fără stăpân din Şoseaua Odăi nr. 3 -5, care poate adăposti 500 de animale.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.adevarul.ro">Adevarul</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/adoptii-de-animale/" rel="tag">adoptii de animale</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/bucuresti/" rel="tag">bucuresti</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/parcul-bazilescu/" rel="tag">parcul bazilescu</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/bucurestenii-pot-adopta-caini-fara-stapan-sambata-in-parcul-bazilescu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bună ziua, lume! Vă salută puiul de iac de la Bucov</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/buna-ziua-lume-va-saluta-puiul-de-iac-de-la-bucov/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/buna-ziua-lume-va-saluta-puiul-de-iac-de-la-bucov/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/buna-ziua-lume-va-saluta-puiul-de-iac-de-la-bucov/</guid>
		<description><![CDATA[Are două zile şi este deja vedetă.

Îl cunoaşte tot oraşul Ploieşti, iar vestea despre sosirea lui pe lume se întinde cu repeziciune.
Mario este un pui de iac şi s-a născut la grădina zoologică din Bucov. Este descendentul unei specii pe cale de dispariţie, iar venirea sa pe lume i-a bucurat atât pe cei de la [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Are două zile şi este deja vedetă.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/iac.jpg" title="iac"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_iac.thumbnail.jpg" alt="iac" /></a><br />
Îl cunoaşte tot oraşul Ploieşti, iar vestea despre sosirea lui pe lume se întinde cu repeziciune.</p>
<p>Mario este un pui de iac şi s-a născut la grădina zoologică din Bucov. Este descendentul unei specii pe cale de dispariţie, iar venirea sa pe lume i-a bucurat atât pe cei de la grădina zoologică, cât şi pe vizitatorii care nu se mai satură să-l admire. </p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.tvr.ro">TVR</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/bucov/" rel="tag">bucov</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/gradina-zoologica/" rel="tag">gradina zoologica</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/iac/" rel="tag">iac</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ploiesti/" rel="tag">ploiesti</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/buna-ziua-lume-va-saluta-puiul-de-iac-de-la-bucov/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Guvernatorul general al Canadei, filmat in timp ce manca inima cruda a unei foci</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/guvernatorul-general-al-canadei-filmat-in-timp-ce-manca-inima-cruda-a-unei-foci/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/guvernatorul-general-al-canadei-filmat-in-timp-ce-manca-inima-cruda-a-unei-foci/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/guvernatorul-general-al-canadei-filmat-in-timp-ce-manca-inima-cruda-a-unei-foci/</guid>
		<description><![CDATA[&#8216;Demonstratia&#8217; vine la o saptamana dupa ce Uniunea Europeana a interzis importul de produse de foca din Canada.
Un purtator de cuvant al UE a declarat ca povestea este &#8220;prea bizara pentru a o comenta&#8221;.
Intrebata daca actiunea ei a reprezentat un mesaj pentru UE, Michaelle Jean a raspuns: &#8220;Luati din aceasta poveste ce doriti&#8221;.
Vanatoarea de foci [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&#8216;Demonstratia&#8217; vine la o saptamana dupa ce Uniunea Europeana a interzis importul de produse de foca din Canada.</strong></p>
<p>Un purtator de cuvant al UE a declarat ca povestea este &#8220;prea bizara pentru a o comenta&#8221;.</p>
<p>Intrebata daca actiunea ei a reprezentat un mesaj pentru UE, Michaelle Jean a raspuns: &#8220;Luati din aceasta poveste ce doriti&#8221;.</p>
<p><strong>Vanatoarea de foci este &#8216;cruciala&#8217;</strong></p>
<p>Parlamentul European a votat recent interzicerea importurilor de produse din foca provenite din Canada, in semn de protest fata de motodele de vanatoare folosite.</p>
<p>Populatia inuita este exceptata de la aceasta interdictie, dar foarte multi se tem ca decizia PE va avea un efect negativ si asupra acesteia.</p>
<p>Autoritatile afirma ca vanatoarea este cruciala pentru cei aproximativ 6.000  de pesacari din zona Atlanticului de Nord, a caror viata depinde de aceasta activitate.</p>
<p>Guvernul a autorizat uciderea a peste 300.000 de foci in acest an.</p>
<p>Dar pescarii spun ca vor fi ucise doar 65.000 de foci, ca urmare a scaderii preturilor la pieile de foci.</p>
<p>Societatile pentru apararea drepturilor animalelor sustin ca metodele folosite pentru vanarea focilor sunt de-a dreptul barbare</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.hotnews.ro/">HotNews</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/canada/" rel="tag">Canada</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/foca/" rel="tag">foca</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/guvernator-general/" rel="tag">guvernator general</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/inima-cruda/" rel="tag">inima cruda</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/guvernatorul-general-al-canadei-filmat-in-timp-ce-manca-inima-cruda-a-unei-foci/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Madrid. Proteste “însângerate” faţă de coride</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/madrid-proteste-%e2%80%9cinsangerate%e2%80%9d-fata-de-coride/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/madrid-proteste-%e2%80%9cinsangerate%e2%80%9d-fata-de-coride/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/madrid-proteste-%e2%80%9cinsangerate%e2%80%9d-fata-de-coride/</guid>
		<description><![CDATA[Sute de protestatari s-au întins, aproape goi, în faţa unei arene, pentru a protesta faţă de luptele cu tauri.

Cu trupurile acoperite de vopsea roşie ce imită sângele, protestatarii vor să atragă atenţia asupra cruzimii toridelor.
Cu toate că este o practică tradiţională şi al doilea mare spectacol sportiv al Spaniei după fotbal, numeroşi susţinători ai drepturilor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Sute de protestatari s-au întins, aproape goi, în faţa unei arene, pentru a protesta faţă de luptele cu tauri.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/proteste-fata-de-coride.jpg" title="proteste fata de coride"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_proteste-fata-de-coride.thumbnail.jpg" alt="proteste fata de coride" /></a><br />
Cu trupurile acoperite de vopsea roşie ce imită sângele, protestatarii vor să atragă atenţia asupra cruzimii toridelor.</p>
<p>Cu toate că este o practică tradiţională şi al doilea mare spectacol sportiv al Spaniei după fotbal, numeroşi susţinători ai drepturilor animalelor care consideră coridele ca un spectacol sângeros şi crud faţă de animale.</p>
<p>Rafael Boro, purtătorul de cuvânt al organizaţie &#8220;Equanimal&#8221;, a declarat că toată lumea trebuie să lupte pentru desfiinţarea acestor practici. Acesta a explicat că protestatarii au vrut să &#8220;intre în pielea taurilor&#8221;.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.antena3.ro">Antena 3</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/drepturile-animalelor/" rel="tag">drepturile animalelor</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/madrid/" rel="tag">madrid</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/proteste-fata-de-coride/" rel="tag">proteste fata de coride</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/madrid-proteste-%e2%80%9cinsangerate%e2%80%9d-fata-de-coride/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>American, judecat pentru că trăieşte cu urşii sălbatici</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/american-judecat-pentru-ca-traieste-cu-ursii-salbatici/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/american-judecat-pentru-ca-traieste-cu-ursii-salbatici/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/american-judecat-pentru-ca-traieste-cu-ursii-salbatici/</guid>
		<description><![CDATA[Un bătrân care a trăit cu urşii din Alaska în ultimii 20 de ani riscă să fie pus sub acuzare, conform noilor reglementări ce interzic hrănirea animalelor sălbatice.

Charlie Vandergraw, de 70 de ani, a devenit atât de familiar cu urşii grizzly că poate să îi scarpine pe burtă, să îi mângâie pe cap sau să [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Un bătrân care a trăit cu urşii din Alaska în ultimii 20 de ani riscă să fie pus sub acuzare, conform noilor reglementări ce interzic hrănirea animalelor sălbatice.<br />
</strong><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/viata-cu-ursi.jpg" title="viata cu ursi"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_viata-cu-ursi.thumbnail.jpg" alt="viata cu ursi" /></a><br />
Charlie Vandergraw, de 70 de ani, a devenit atât de familiar cu urşii grizzly că poate să îi scarpine pe burtă, să îi mângâie pe cap sau să le dea biscuiţi. Cu toate acestea, el a fost acuzat de 20 de infracţiuni pentru hrănirea urşilor şi riscă un an de închisoare şi o amendă de 10.000 de dolari.</p>
<p>Oficialii americani au apreciat că oricine hrăneşte urşii îşi riscă viaţa şi se tem că indivizi mai puţin experimentaţi ar putea copia comportamentul lui Vandergraw.</p>
<p>De asemenea, doi prieteni ai acestuia au fost puţi sub acuzare pentru că au oferit mâncarea.</p>
<p>Vandergraw este fost profesor şi antrenor de lupte, care a devenit cunoscut publicului graţie unui documentar filmat anul trecut la cabana sa din Alaska şi graţie apariţiei pe Animal Planet TV.</p>
<p>Imaginile îl arătau scărpinând un urs negru pe burtă, odihnindu-se pe un al doilea, sau ameninţând pe altul cu un mic băţ în timp ce acesta ataca fioros.</p>
<p>Departamentul pentru Faună şi Peşti din Alaska consideră că urşii de la cabana lui Vandergraw prezintă o ameninţare deoarece nu se tem de oameni. Aceştia aminteau că la percheziţia cabanei acestuia de anul trecut, animalele a trebuit să fie speriate cu petarde.</p>
<p>De asemenea, s-a subliniat că regizorul Richard Terry a fost lovit, târât şi muşcat de picior în timpul filnărilor.</p>
<p>Alaska a fost profund şocată în 2003 când Timothy Treadwell &#8211; cunoscut ca Grizzly Man &#8211; a fost mâncat împreună cu prietena sa în Katmai de către animalele pe care le considera prietene.</p>
<p>Vandergraw a declarat că abordarea sa este diferită, deoarece nu a mers lângă urşi, ci i-a lăsat pe aceştia să vină la cabana lui.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.antena3.ro">Antena 3</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/alaska/" rel="tag">alaska</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/animal-planet/" rel="tag">animal planet</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/viata-cu-ursi/" rel="tag">viata cu ursi</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/american-judecat-pentru-ca-traieste-cu-ursii-salbatici/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Reptilele din Europa, mai ameninţate cu dispariţia decât păsările sau mamiferele</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-mai-amenintate-cu-disparitia-decat-pasarile-sau-mamiferele/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-mai-amenintate-cu-disparitia-decat-pasarile-sau-mamiferele/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-mai-amenintate-cu-disparitia-decat-pasarile-sau-mamiferele/</guid>
		<description><![CDATA[O cincime din reptilele şi aproape un sfert din amfibienii din Europa sunt ameninţaţi cu dispariţia de pe continent, potrivit Comisiei Europene.

Prima Listă Roşie Europeană a speciilor de reptile şi amfibieni ameninţate, realizată de IUCN (International Union for Conservation of Nature) arată că 23% din amfibieni şi 21% din reptile sunt pe moarte.
Dispariţia lor este [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O cincime din reptilele şi aproape un sfert din amfibienii din Europa sunt ameninţaţi cu dispariţia de pe continent, potrivit Comisiei Europene.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/reptile1.jpg" title="reptile"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_reptile1.thumbnail.jpg" alt="reptile" /></a><br />
Prima Listă Roşie Europeană a speciilor de reptile şi amfibieni ameninţate, realizată de IUCN (International Union for Conservation of Nature) arată că 23% din amfibieni şi 21% din reptile sunt pe moarte.</p>
<p>Dispariţia lor este cauzată de distrugerea habitatului, schimbarea climatului, poluare şi de prezenţa speciilor invadatoare.</p>
<p>Studiile, publicate de Ziua Internaţională a Biodiversităţii, mai precizează şi că peste jumătate din broaştele, salamandrele şi tritonii (59%) din Europa sunt în declin.</p>
<p>Acest raport arată că riscul de dispariţie al lor este mai mare decât al păsărilor şi mamiferelor europene.</p>
<p>&#8220;Habitatele naturale din Europa sunt sufocate de oameni, de agricultură şi de poluare&#8221;, a declarat dr. Helen Temple, de la IUCN Red List.</p>
<p>Pentru a ajuta amfibienii din Marea Britanie, publicul este rugat să înregistreze oficial mlaştinile, iazurile şi zonele cu apă din curţile lor.</p>
<p>The Wildfowl and Wetland Trust realizează primul studiu asupra zonelor mlăştinoase din UK pentru a stabili în ce fel sunt influenţate acestea de dezvoltarea umană şi ce se poate face pentru a salva speciile ameninţate.</p>
<p>Europa are 151 de specii de reptile şi 85 de specii de amfibieni, multe dintre ele fiind unice în lume.</p>
<p>Două specii de amfibieni sunt clasificate drept critic ameninţate cu dispariţia în Lista Roşie: broasca Karpathos din Grecia şi tritonul Montseny din Spania.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/disparitie/" rel="tag">disparitie</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/europa/" rel="tag">europa</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/mamifere/" rel="tag">mamifere</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pasari/" rel="tag">pasari</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/reptile/" rel="tag">reptile</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-mai-amenintate-cu-disparitia-decat-pasarile-sau-mamiferele/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diavolul tasmanian a intrat pe lista speciilor ameninţate</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/diavolul-tasmanian-a-intrat-pe-lista-speciilor-amenintate/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/diavolul-tasmanian-a-intrat-pe-lista-speciilor-amenintate/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/diavolul-tasmanian-a-intrat-pe-lista-speciilor-amenintate/</guid>
		<description><![CDATA[Diavolul tasmanian a fost clasificat în Australia drept specie ameninţată din cauza cancerului facial contagios care a şters de pe faţa Pământului aproape toate exemplarele.

Numărul diavolilor tasmanieni a scăzut cu peste 70% de când a apărut cancerul facial, în 1996. Experţii se tem acum că animalele ar putea dispărea în 10-40 de ani.
Boala dureroasă este [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Diavolul tasmanian a fost clasificat în Australia drept specie ameninţată din cauza cancerului facial contagios care a şters de pe faţa Pământului aproape toate exemplarele.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/diavolul-tasmanian.jpg" title="diavolul tasmanian"><img src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_diavolul-tasmanian.thumbnail.jpg" class="right" alt="diavolul tasmanian" align="right" /></a><br />
Numărul diavolilor tasmanieni a scăzut cu peste 70% de când a apărut cancerul facial, în 1996. Experţii se tem acum că animalele ar putea dispărea în 10-40 de ani.</p>
<p>Boala dureroasă este cauzată de muşcăturile dintr-un bizar ritual de împerechere sau în timp ce se bat pe mâncare. Cauzează tumori faciale imense care nu le mai permit să se hrănească, ducând la moartea prin înfometare în mai puţin de trei luni.</p>
<p>Micuţele animale fioroase nu există decât în Tasmania, după ce câinii dingo le-au exterminat de pe continentul australian. Grădinile Zoologice cresc populaţii captive ca strategie pentru a evita dispariţia completă.</p>
<p>Guvernul australian a cheltuit deja 10 milioane de dolari în cinci ani pentru cercetări asupra bolii şi pentru programul de înmulţire în captivitate. Programele menite a salva diavolii tasmanieni includ planuri de relocare a unor cupluri de animale în sanctuare de pe insulă şi încercări de a crea un vaccin.</p>
<p>Diavolii tasmanieni, care au inspirat personajul de desene animate Taz, de la Warner Bros, au fost denumiţi astfel de europenii care s-au stabilit pe insulă întrucât produc o zgârietură oribilă şi au un temperament foarte urât.</p>
<p>Warner Bros, proprietarul lui Taz, alături de fondatorul CNN, Ted Turner, care a înfiinţat şi Cartoon Network, ajută la strângerea de fonduri pentru a lupta împotriva bolii.</p>
<p>Diavolul tasmanian este cel mai mare marsupial carnivor din Australia, după ce ruda sa îndepărtată, tigrul tasmanian, a dispărut de pe Terra secolul trecut.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/australia/" rel="tag">australia</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/diavolul-tasmanian/" rel="tag">diavolul tasmanian</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/specii-amenintate/" rel="tag">specii amenintate</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/diavolul-tasmanian-a-intrat-pe-lista-speciilor-amenintate/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O pisicuţă din California, candidată la titlul de cea mai mică pisică din lume</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/o-pisicuta-din-california-candidata-la-titlul-de-cea-mai-mica-pisica-din-lume/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/o-pisicuta-din-california-candidata-la-titlul-de-cea-mai-mica-pisica-din-lume/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Pisici]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/o-pisicuta-din-california-candidata-la-titlul-de-cea-mai-mica-pisica-din-lume/</guid>
		<description><![CDATA[O pisicuţă de numai jumătate de kilogram ar putea intra în Cartea Recordurilor.

Candidata la titlul de cea mai mică pisică din lume trăieşte în Florida, Statele Unite. Felina, în vârstă de un an, cântăreşte doar 500 de grame şi ar putea intra în Cartea Recordurilor. Veterinarii spun că pisicuţa s-a oprit din dezvoltare din cauza [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O pisicuţă de numai jumătate de kilogram ar putea intra în Cartea Recordurilor.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/cea-mai-mica-pisica-din-lume.jpg" title="cea mai mica pisica din lume"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_cea-mai-mica-pisica-din-lume.thumbnail.jpg" alt="cea mai mica pisica din lume" /></a><br />
Candidata la titlul de cea mai mică pisică din lume trăieşte în Florida, Statele Unite. Felina, în vârstă de un an, cântăreşte doar 500 de grame şi ar putea intra în Cartea Recordurilor. Veterinarii spun că pisicuţa s-a oprit din dezvoltare din cauza unor probleme ale ficatului. </p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cea-mai-mica-pisica-din-lume/" rel="tag">cea mai mica pisica din lume</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/guiness-book/" rel="tag">guiness book</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/o-pisicuta-din-california-candidata-la-titlul-de-cea-mai-mica-pisica-din-lume/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Midge, o pisică cu un singur ochi, a devenit vedetă la Cannes</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/midge-o-pisica-cu-un-singur-ochi-a-devenit-vedeta-la-cannes/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/midge-o-pisica-cu-un-singur-ochi-a-devenit-vedeta-la-cannes/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Pisici]]></category>
		<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/midge-o-pisica-cu-un-singur-ochi-a-devenit-vedeta-la-cannes/</guid>
		<description><![CDATA[Brad Pitt? Penelope Cruz? Nici vorbă. Vedeta momentului la festivalul de la Cannes se numeşte Midge şi este o pisică care are doar un ochi. Un scurt metraj despre întrecerile zilnice dintre Midge şi stăpânul ei Marty a făcut senzaţie.

&#8220;Marty şi Midge &#8211; Marea Întrecere&#8221; este un scurt metraj de 8 minute inspirat întrutotul din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Brad Pitt? Penelope Cruz? Nici vorbă. Vedeta momentului la festivalul de la Cannes se numeşte Midge şi este o pisică care are doar un ochi. Un scurt metraj despre întrecerile zilnice dintre Midge şi stăpânul ei Marty a făcut senzaţie.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/pisica-midge.jpg" title="pisica midge"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_pisica-midge.thumbnail.jpg" alt="pisica midge" /></a><br />
&#8220;Marty şi Midge &#8211; Marea Întrecere&#8221; este un scurt metraj de 8 minute inspirat întrutotul din realitate. Povestea durează de cinci ani, de când Marty, consilier local într-un sat cochet din nordul Angliei, a descoperit că Midge nu numai că adoră să alerge alături de el, dar şi că nu-i place deloc să piardă.</p>
<p>Din această poveste s-a născut filmul cu un buget de 1.600 de dolari. Marea Întrecere a ridicat sala în picioare la Cannes, iar Marty, consilierul realizator, visează deja departe: &#8220;A fost extraordinar, absolut fantastic! Într-o bună zi, când o să realizez filmul meu de lung metraj, &#8220;Midge &#8211; filmul&#8221; da, cred că ne vom regăsi aici, pe covorul roşu.&#8221;</p>
<p>Marty doreşte un blockbuster pentru copii, cu urmăriri, răpiri, acţiune şi dragoste. Iar după asta, o întrecere între Midge a lui şi cel mai iute om din lume, sprinterul Usain Bolt. Deocamdată e doar un vis. </p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/festivalul-de-la-cannes/" rel="tag">festivalul de la cannes</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/marty/" rel="tag">marty</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pisica-midge/" rel="tag">pisica midge</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/midge-o-pisica-cu-un-singur-ochi-a-devenit-vedeta-la-cannes/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Zebre şi cămile pe străzile Bucureştilor</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/zebre-si-camile-pe-strazile-bucurestilor/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/zebre-si-camile-pe-strazile-bucurestilor/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/zebre-si-camile-pe-strazile-bucurestilor/</guid>
		<description><![CDATA[Circul „Globus“ organizează, în perioada 26 mai-7 iunie, cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă a Circului, la care sunt invitaţi artişti de excepţie de la Circul „Salome“ din Germania, Circul „Le Masque“ din Statele Unite ale Americii şi Circul Naţional „Berousek“ din Cehia. 

Deschiderea Festivalului a fost anunţată ieri, printr-o paradă unică [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Circul „Globus“ organizează, în perioada 26 mai-7 iunie, cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă a Circului, la care sunt invitaţi artişti de excepţie de la Circul „Salome“ din Germania, Circul „Le Masque“ din Statele Unite ale Americii şi Circul Naţional „Berousek“ din Cehia. </strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/zebre.jpg" title="zebre"><img src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_zebre.thumbnail.jpg" class="right" alt="zebre" align="right" /></a><br />
Deschiderea Festivalului a fost anunţată ieri, printr-o paradă unică în lume. În haine de gală, artiştii fiecărui circ au defilat prin centrul Bucureştiului alături de cai, zebre, cămile şi lame, informează Amos News.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.curentul.ro">Curentul</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/bucuresti/" rel="tag">bucuresti</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/camile/" rel="tag">camile</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/festivalul-international-de-arta-a-circului/" rel="tag">festivalul international de arta a circului</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/zebre/" rel="tag">zebre</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/zebre-si-camile-pe-strazile-bucurestilor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Diavolii tasmanieni, pe cale de disparitie</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/diavolii-tasmanieni-pe-cale-de-disparitie/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/diavolii-tasmanieni-pe-cale-de-disparitie/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/diavolii-tasmanieni-pe-cale-de-disparitie/</guid>
		<description><![CDATA[Australia a ridicat nivelul de protectie al celui mai mare carnivor dintre marsupiale din lume, diavolul tasmanian, trecand animalul la categoria &#8220;in pericol&#8221;, din cauza unei tumori faciale mortale.

Diavolul tasmanian, de marimea unui caine de talie mica, a devenit cunoscut odata cu desenul animat &#8220;Taz&#8221;, produs de Looney Tunes. Insa numarul diavolilor tasmanieni este in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Australia a ridicat nivelul de protectie al celui mai mare carnivor dintre marsupiale din lume, diavolul tasmanian, trecand animalul la categoria &#8220;in pericol&#8221;, din cauza unei tumori faciale mortale.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/diavol-tasmanian.jpg" title="diavol tasmanian"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_diavol-tasmanian.thumbnail.jpg" alt="diavol tasmanian" /></a><br />
Diavolul tasmanian, de marimea unui caine de talie mica, a devenit cunoscut odata cu desenul animat &#8220;Taz&#8221;, produs de Looney Tunes. Insa numarul diavolilor tasmanieni este in continua scadere inca din 1990, cand o tumoare faciala a inceput sa faca ravagii in randul populatiei salbatice.</p>
<p>&#8220;Aceasta boala a dus la disparitia a circa 79% din populatia diavolilor tasmanieni, de cand a fost prima data raportata, in 1996&#8243;, a declarat ministrul mediului Peter Garrett, citat de Reuters.</p>
<p>In 2008, animalul a fost declarat ca fiind &#8220;in pericol&#8221;, pe Lista Rosie a Natiunilor Unite, in timp ce Australia abia acum a schimbat statutul, de la &#8220;vulnerabil&#8221; la &#8220;in pericol&#8221;, ceea ce aduce protectie in plus.</p>
<p>Diavolii tasmanieni sunt pradatori nocturni si au habitatul pe teritoriul Tasmaniei, traind mai mult din consumarea hoiturilor, dar isi pot procura si singuri hrana, prin vanarea unor animale mici.</p>
<p>Conform datelor oferite de oamenii de specialitate, in salbaticie au mai ramas doar intre 20.000 si 75.000 de diavoli tasmanieni.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.intactnews.ro">Intact News</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/australia/" rel="tag">australia</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/diavol-tasmanian/" rel="tag">diavol tasmanian</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/lista-rosie/" rel="tag">lista rosie</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/natiunile-unite/" rel="tag">natiunile unite</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/tumori-faciale/" rel="tag">tumori faciale</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/diavolii-tasmanieni-pe-cale-de-disparitie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Plajă privată pentru păsări</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/plaja-privata-pentru-pasari/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/plaja-privata-pentru-pasari/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/plaja-privata-pentru-pasari/</guid>
		<description><![CDATA[Maleo- o pasăre pe cale de dipariţie din Indonezia- are acum o plajă privată.
Pentru conservarea acestei specii, PALS (Pelestari Alam Liar dan Satwa ) un ONG din Indonezia ce luptă pentru conservarea faunei a achiziţionat 14 hectare de plajă în nordul insulei Sulawesi.
Plaja a fost achiziţionată pentru suma de 12 500 de dolari, bani ce [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/maleo.jpg" title="Maleo"><img src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_maleo.thumbnail.jpg" class="right" alt="Maleo" align="right" /></a><strong>Maleo- o pasăre pe cale de dipariţie din Indonezia- are acum o plajă privată.</strong><br />
Pentru conservarea acestei specii, PALS (Pelestari Alam Liar dan Satwa ) un ONG din Indonezia ce luptă pentru conservarea faunei a achiziţionat 14 hectare de plajă în nordul insulei Sulawesi.</p>
<p>Plaja a fost achiziţionată pentru suma de 12 500 de dolari, bani ce au provenit din donaţiile oferite de Fundaţia Lis Hudson Memorial şi compania singaporiană Quvat Management.</p>
<p>Acestă bucăţică de plajă este acum un habitat protejat de lege pentru maleo, o pasăre unică ce trăieste pe plaje însorite şi în zonele cu sol vulcanic încălzit. Pentru a-şi incuba ouăle, maleo le îngroapă în sol sau nisip.</p>
<p>Noviar Andayani, directorul ONG-ul indonezian ce a cumpărat plaja, a declarat pentru ScienceDaily că protejarea plajei este primul pas în conservarea speciei maleo deoarece există mai puţin de 100 de cuiburi în total, aşa ca fiecare cuib contează.</p>
<p>Maleo este o pasăre de mărimea unei găini cu spatele negru, faţa galbenă, abdomen roz, cioc roşu-portocaliu şi o &#8220;cască&#8221; deasupra capului. Ouăle lor sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât cele ale unei găini, fiind îngropate în sol, apoi abandonate. Puişorii ies singuri din sol reuşind să se apere şi să zboare singuri.</p>
<p>La ceremonia de deschidere a plajei, au fost eliberaţi patru pui de maleo. Pe lânga maleo, pe plajă sunt protejate şi broaştele ţestoase care au produs peste 500 de ouă în acest sezon.</p>
<p>Societatea de Conservare a Faunei, Indonezia, a protejat cuiburile de maleo încă din 2004, în special prin prevenirea culesului ouălelor de către braconieri. În acest an, ONG-ul va celebra al 5000-lea pui născut în urma protejării speciei.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.sciencedaily.com/">ScienceDaily</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/indonezia/" rel="tag">indonezia</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/maleo/" rel="tag">maleo</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/plaja-privata/" rel="tag">plaja privata</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/plaja-privata-pentru-pasari/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Capturi irationale ale pestelui spada</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/capturi-irationale-ale-pestelui-spada/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/capturi-irationale-ale-pestelui-spada/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/capturi-irationale-ale-pestelui-spada/</guid>
		<description><![CDATA[Astfel se pronunta Oceana, cu ocazia unei prelegeri de Ziua Maritima Europeana organizata la Roma, unde a cerut sa se puna in aplicare masuri de gestiune inainte ca situatia pestelui spada sa atinga nivelurile altor specii, precum tonul rosu.

Momentan, mii de ambarcatiuni captureaza acest peste fara nici o forma de control, in absenta unor restricii [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Astfel se pronunta Oceana, cu ocazia unei prelegeri de Ziua Maritima Europeana organizata la Roma, unde a cerut sa se puna in aplicare masuri de gestiune inainte ca situatia pestelui spada sa atinga nivelurile altor specii, precum tonul rosu.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/peste-spada.jpg" title="peste spada"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_peste-spada.thumbnail.jpg" alt="peste spada" /></a><br />
Momentan, mii de ambarcatiuni captureaza acest peste fara nici o forma de control, in absenta unor restricii de captura a pestelui, in vederea protejarii juvenililor. 50-70% dintre capturi sunt reprezentate de juvenili care nu au ajuns sa se reproduca ceea ce, conform specialistilor de la ICCAT, poate degenera pe termen scurt, in reducerea drastica a populatiei.</p>
<p>&#8220;Politica actuala a UE si obiectivele ICCAT care se ocupa de aceasta specie la nivel regional nu sunt coerente, cu atat mai mult acum, cand este supraexploatat fara a se tine seama de capturile ilegale si cele nedeclarate&#8221; declara Xavier Pastor, directorul executival Oceana Europa.</p>
<p>Pe de alta parte, organizatia de conservare marina a pus accentul pe faptul ca, cel putin  20% din totalul capturilor din Marea Mediterana se realizeaza prin mijloace interzise de Natiunile Unite si ICCAT, si anume plasele de deriva. Acestea au fost interzise in 2002, dar au continuat sa fie folosite in Europa de flota italiana si altele precum cele ale Marocului, Algeriei, Turciei.</p>
<p>In Italia, cea mai mare exploatatoare a acestei resurse, s-au descoperit in 2008,  92 ambarcatiuni care utilizau aceasta tehnica.</p>
<p>,,Pescuitul ilegal, supraexploatarea si absenta regulilor de gestiune transforma Mediterana intr-un desert. Este inadmisibil ca inca exista specii de mare valoare comerciala care nu sunt supuse niciunor reguli minime de gestiune. In cazul pestelui spada, este inerenta punerea in aplicare a unor masuri care sa fie garantia unei exploatari sustenabile a acestei specii si sa elimine utilizarea plaselor de deriva in Europa si in restul tarilor mediteraneene&#8221; concluzioneaza Xavier Pastor.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.ecoticias.com">Ecoticias</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pescuit-ilegal/" rel="tag">pescuit ilegal</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/pestele-spada/" rel="tag">pestele spada</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ziua-maritima-europeana/" rel="tag">ziua maritima europeana</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/capturi-irationale-ale-pestelui-spada/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Australia opreşte temporar uciderea cangurilor</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/australia-opreste-temporar-uciderea-cangurilor/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/australia-opreste-temporar-uciderea-cangurilor/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/australia-opreste-temporar-uciderea-cangurilor/</guid>
		<description><![CDATA[Un tribunal australian a ordonat oprirea temporară a uciderii a mii de canguri, aflaţi într-o &#8220;închisoare&#8221; specială, lângă Canberra.

Curtea doreşte o revizuire ştiinţifică completă a daunelor produse de canguri. Guvernul australian susţine că marsupialele provoacă pagube imense mediului înconjurător.
Între 4.000 şi 7.000 de canguri au fost ucişi până acum, acuzaţi de distrugerea habitatului din zona [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Un tribunal australian a ordonat oprirea temporară a uciderii a mii de canguri, aflaţi într-o &#8220;închisoare&#8221; specială, lângă Canberra.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/canguri.jpg" title="canguri"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/126fe_canguri.thumbnail.jpg" alt="canguri" /></a><br />
Curtea doreşte o revizuire ştiinţifică completă a daunelor produse de canguri. Guvernul australian susţine că marsupialele provoacă pagube imense mediului înconjurător.</p>
<p>Între 4.000 şi 7.000 de canguri au fost ucişi până acum, acuzaţi de distrugerea habitatului din zona Canberrei.</p>
<p>Grupurile de protecţia animalelor precizează că frumoasele animale nu ameninţă sub nicio formă viaţa sălbatică şi ierburile din regiune.</p>
<p>Autorităţile au declarat că există o supra-populaţie de canguri şi că aceasta dăunează mediului de la Majura Training Area, o bază militară nefolosită.</p>
<p>Protecţia Animalelor spune că uciderile în masă ale marsupialelor  reprezintă un măcel brutal şi nejustificat.</p>
<p>Un tribunal de apel a suspendat împuşcarea animalelor până când o a treia Curte va audia dovezile ştiinţifice, pe 2 iunie. </p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/canberra/" rel="tag">canberra</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/canguri/" rel="tag">canguri</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/marsupiale/" rel="tag">marsupiale</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/produse-din-cangur/" rel="tag">produse din cangur</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/australia-opreste-temporar-uciderea-cangurilor/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Zilnic, urşii din Sinaia intră pe aleile castelului Peleş</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/zilnic-ursii-din-sinaia-intra-pe-aleile-castelului-peles/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/zilnic-ursii-din-sinaia-intra-pe-aleile-castelului-peles/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/zilnic-ursii-din-sinaia-intra-pe-aleile-castelului-peles/</guid>
		<description><![CDATA[Renumit în toată lumea, Castelul Peleş atrage lunar, mii de persoane. Mai nou însă, palatul se bucură şi de vizite mai neobişnuite. Urşii sunt cei care au devenit musafiri nepoftiţi. Asta spre placul turiştilor care, deşi nu au voie, ţin neapărat să imortalizeze momenul.

În zonă, pădurarii au lipit afişe prin care oamenii sunt avertizaţi că [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Renumit în toată lumea, Castelul Peleş atrage lunar, mii de persoane. Mai nou însă, palatul se bucură şi de vizite mai neobişnuite. Urşii sunt cei care au devenit musafiri nepoftiţi. Asta spre placul turiştilor care, deşi nu au voie, ţin neapărat să imortalizeze momenul.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/ursi.jpg" title="ursi"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/ab03c_ursi.thumbnail.jpg" alt="ursi" /></a></p>
<p>În zonă, pădurarii au lipit afişe prin care oamenii sunt avertizaţi că zona este frecventată de urşi. Totodată, turiştii sunt sfătuiţi să nu fotografieze animalele şi mai ales să nu le hrănească.</p>
<p>Zilnic, urşii se plimbă nestingheriţi pe aleile Peleşului. Cei care vând obiecte de artizanat în zonă, s-au obişnuit şi încearcă să alunge animalele în pădure, astfel încât să nu fie nimeni atacat.</p>
<p>Urşii pot fi zăriţi şi pe Drumul spre Cota 1400. Pădurarii spun că în Sinaia există peste 40 de astfel de animale.  </p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.realitatea.net">Realitatea TV</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/castelul-peles/" rel="tag">castelul peles</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/ursi/" rel="tag">ursi</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/zilnic-ursii-din-sinaia-intra-pe-aleile-castelului-peles/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Reptilele din Europa, pe cale de disparitie</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-pe-cale-de-disparitie/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-pe-cale-de-disparitie/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-pe-cale-de-disparitie/</guid>
		<description><![CDATA[O cincime din reptilele Europei si aproape un sfert din amfibieni sunt in pericol din cauza ca oamenii le ameninta habitatul, dupa cum se arata intr-un studiu al Comisiei Europene, citat de Reuters.

Printre speciile amenintate cu extinctia se numara si familiile de testoase, vipere, soparle de ziduri si testoase de apa, conform datelor oferite de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O cincime din reptilele Europei si aproape un sfert din amfibieni sunt in pericol din cauza ca oamenii le ameninta habitatul, dupa cum se arata intr-un studiu al Comisiei Europene, citat de Reuters.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/reptile.jpg" title="reptile"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/ab03c_reptile.thumbnail.jpg" alt="reptile" /></a><br />
Printre speciile amenintate cu extinctia se numara si familiile de testoase, vipere, soparle de ziduri si testoase de apa, conform datelor oferite de un raport elaborat de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii.</p>
<p>&#8220;Habitatele naturale din Europa sunt amenintate de populatia umana, de cresterea agriculturii, raspandirea urbana si de poluare – acestea nu sunt vesti bune nici pentru amfibieni si nici pentru reptile&#8221;, a declarat doctorul Helen Temple, coautor al &#8220;listei rosii&#8221; a animalelor aflate in pericol de disparitie.</p>
<p>Documentul mai arata ca Spania, Portugalia, Italia, Balcanii si insulele din Mediterana sunt unele dintre cele mai importante habitate ale reptilelor.</p>
<p>&#8220;Sudul Europei este foarte bogat in amfibieni, dar schimbarile climatice ameninta sursele lor de apa&#8221;, a mai aratat Temple.</p>
<p>Circa 42% din reptile si 59% dintre speciile de amfibieni sunt in declin, in comparatie cu 27% din numarul de specii de mamifere.</p>
<p>Pentru amfibieni cea mai mare amenintare o reprezinta micsorarea habitatului, lucru ce afecteaza 17 din 76 de specii, amenintare urmata de poluare si de invazia speciilor straine, precum pestii pradatori sau bolile fungoase.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://www.intactnews.ro">Intact News</a></strong></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/biodiversitate/" rel="tag">biodiversitate</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/europa/" rel="tag">europa</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/reptile/" rel="tag">reptile</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/reptilele-din-europa-pe-cale-de-disparitie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Zimbrişor nou-născut la Vama Buzăului</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/zimbrisor-nou-nascut-la-vama-buzaului/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/zimbrisor-nou-nascut-la-vama-buzaului/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/zimbrisor-nou-nascut-la-vama-buzaului/</guid>
		<description><![CDATA[Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului a intrat în sărbătoare duminică, după ce una din femelele gestante, adusă din Austria, a dat naştere unui pui de zimbru perfect sănătos, fenomen extrem de rar în captivitate.

Micuţului zimbru i-a fost fost viaţa în pericol imediat după naştere, unul dintre zimbrii masculi ai rezervaţiei luându-l în coarne [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului a intrat în sărbătoare duminică, după ce una din femelele gestante, adusă din Austria, a dat naştere unui pui de zimbru perfect sănătos, fenomen extrem de rar în captivitate.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/zimbru.jpg" title="zimbru"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/ab03c_zimbru.thumbnail.jpg" alt="zimbru" /></a><br />
Micuţului zimbru i-a fost fost viaţa în pericol imediat după naştere, unul dintre zimbrii masculi ai rezervaţiei luându-l în coarne imediat ce zimbrişorul a făcut primii paşi, sub privirile neputincioase ale îngrijitorilor.</p>
<p>Doar intervenţia disperată a mamei-zimbru a îndepărtat pericolul în care s-a aflat puiul său. Între timp a fost lansat un concurs de compuneri printre şcolarii din zona Prejmer-Vama Buzăului, câştigătorul urmând să-i dea numele zimbrişorului şi, prin urmare, să-i devină naş.</p>
<p><strong>REZERVAŢIE NEEXPLOATATĂ</strong><br />
„Încă o femelă, ce ne-a fost donată de o rezervaţie din Elveţia, s-ar putea să fie gestantă, după toate probabilităţile fiind însămânţată la rezervaţia noastră din Vama Buzăului. Din nefericire, nu există nicio infrastructură turistică în această zonă şi se pierd mulţi bani, deşi avem sute de vizitatori ai rezervaţiei la fiecare sfârşit de săptămână. Agenţia de Dezvoltare a judeţului Braşov a depus un program de finanţare europeană, de 1,2 milioane de euro, pentru dezvoltarea turismului la Vama Buzăului&#8221; ne-a declarat Mihai Pascu, şeful proiectului celei de-a patra rezervaţii de zimbri din România.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.jurnalul.ro">Jurnalul National</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/captivitate/" rel="tag">captivitate</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/vama-buzaului/" rel="tag">vama buzaului</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/zimbru/" rel="tag">zimbru</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/zimbrisor-nou-nascut-la-vama-buzaului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vapoarele din Atlantic vor „claxona“ balenele aflate pe cale de disparitie</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/vapoarele-din-atlantic-vor-%e2%80%9eclaxona%e2%80%9c-balenele-aflate-pe-cale-de-disparitie/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/vapoarele-din-atlantic-vor-%e2%80%9eclaxona%e2%80%9c-balenele-aflate-pe-cale-de-disparitie/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/vapoarele-din-atlantic-vor-%e2%80%9eclaxona%e2%80%9c-balenele-aflate-pe-cale-de-disparitie/</guid>
		<description><![CDATA[Un studiu efectuat in cadrul unei universitati americane din Florida arata ca majoritatea accidentelor care duc la moartea balenelor din Oceanul Atlantic sunt cauzate de ciocnirea acestora de vapoare.

 O echipa de oameni de stiinta de la Florida Atlantic University incurajeaza proprietarii vaselor marine, care functioneaza in Oceanul Atlantic, sa isi instaleze un nou tip [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Un studiu efectuat in cadrul unei universitati americane din Florida arata ca majoritatea accidentelor care duc la moartea balenelor din Oceanul Atlantic sunt cauzate de ciocnirea acestora de vapoare.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/balene.jpg" title="balene"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/ab03c_balene.thumbnail.jpg" alt="balene" /></a><br />
 O echipa de oameni de stiinta de la Florida Atlantic University incurajeaza proprietarii vaselor marine, care functioneaza in Oceanul Atlantic, sa isi instaleze un nou tip de alarma care ar putea avertiza balenele din apropierea lor pentru a evita accidentele. Acestia au declarat ca unele specii de balene sunt pe cale de disparitie si instalarea noului tip de alarma este absolut necesara. “Claxonul” inventat de oamenii de stiinta americani se bazeaza pe sensibilitatea mamiferelor acvatice la undele sonice. “Daca vasul este suficient de lat, atunci sunetul se va propaga de-a lungul vaporului. Astfel, balenele vor fi avertizate la timp indiferent de directia din care acestea se aproprie de vas”, a declarat liderul echipei, Edmund Gerstein.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://www.gardianul.ro">Gardianul</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/atlantic/" rel="tag">atlantic</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/balene/" rel="tag">balene</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/vapoare/" rel="tag">vapoare</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/vapoarele-din-atlantic-vor-%e2%80%9eclaxona%e2%80%9c-balenele-aflate-pe-cale-de-disparitie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cangur salvat de la inec de un surfer!</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/cangur-salvat-de-la-inec-de-un-surfer/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/cangur-salvat-de-la-inec-de-un-surfer/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/cangur-salvat-de-la-inec-de-un-surfer/</guid>
		<description><![CDATA[Salvamar de nevoie. Un australian s-a ajutat de placa de surf pentru a aduce la mal un pui de cangur, gata sa se innece, dupa ce valurile l-au dus in larg.

Cangur salvat de la inec de un surfer!
StirileProTV.ro

Neil McCallum se intorcea acasa impreuna cu fiul sau, dupa cateva ture de jogging matinal.
A vazut cangurul si [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Salvamar de nevoie. Un australian s-a ajutat de placa de surf pentru a aduce la mal un pui de cangur, gata sa se innece, dupa ce valurile l-au dus in larg.</strong></p>
<div>
<p><a href="http://stirileprotv.ro/stiri/international/cangur-salvat-de-la-inec-de-un-surfer.html" title="Cangur salvat de la inec de un surfer!">Cangur salvat de la inec de un surfer!</a></p>
<p><a href="http://stirileprotv.ro" title="StirileProTV">StirileProTV.ro</a></p>
</div>
<p>Neil McCallum se intorcea acasa impreuna cu fiul sau, dupa cateva ture de jogging matinal.</p>
<p>A vazut cangurul si s-a hotart pe loc sa-l salveze, mai ales ca stia ca rechinii dau tarcoale in zona. S-a dus acasa intr-un suflet, si-a luat placa de surf, si a adus cangurul la mal.</p>
<p>Admirabila lui isprava a fost filmata de sotia lui, cu telefonul mobil.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://stirileprotv.ro">Stirile PRO TV</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cangur/" rel="tag">cangur</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/inec/" rel="tag">inec</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/neil-mccallum/" rel="tag">Neil McCallum</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/cangur-salvat-de-la-inec-de-un-surfer/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Delfin mort, cu o taietura de 30 de cm pe abdomen, pe plaja din Mamaia</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/delfin-mort-cu-o-taietura-de-30-de-cm-pe-abdomen-pe-plaja-din-mamaia/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/delfin-mort-cu-o-taietura-de-30-de-cm-pe-abdomen-pe-plaja-din-mamaia/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/delfin-mort-cu-o-taietura-de-30-de-cm-pe-abdomen-pe-plaja-din-mamaia/</guid>
		<description><![CDATA[Turistii de pe plaja din Mamaia au avut parte marti de o priveliste mai putin placuta. Valurile marii au adus la mal un pui de delfin mort.

Delfin mort, cu o taietura de 30 de cm pe abdomen, pe plaja din Mamaia
StirileProTV.ro

Avea o taietura de aproximativ 30 de centimetri pe abdomen, ceea ce ii face pe [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Turistii de pe plaja din Mamaia au avut parte marti de o priveliste mai putin placuta. Valurile marii au adus la mal un pui de delfin mort.</strong></p>
<div>
<p><a href="http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/delfin-mort-cu-o-taietura-de-30-de-cm-pe-abdomen-pe-plaja-din-mamaia.html" title="Delfin mort, cu o taietura de 30 de cm pe abdomen, pe plaja din Mamaia">Delfin mort, cu o taietura de 30 de cm pe abdomen, pe plaja din Mamaia</a></p>
<p><a href="http://stirileprotv.ro" title="StirileProTV">StirileProTV.ro</a></p>
</div>
<p>Avea o taietura de aproximativ 30 de centimetri pe abdomen, ceea ce ii face pe biologii marini sa creada ca mamiferul nu a murit accidental. E posibil, cred acestia, ca delfinul sa fi cazut in plasa pescarilor.</p>
<p>Se vor afla mai multe dupa ce specialistii ii vor face autopsia. Delfinul a fost ridicat de pe plaja si dus in laborator. Este cel de-al 18-lea delfin gasit mort in acest an pe litoralul romanesc. 16 dintre ei au fost descoperiti luna trecuta, iar cei mai multi au murit in plasele pescarilor.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://stirileprotv.ro">Stirile PRO TV</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/delfin-mort/" rel="tag">delfin mort</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/mamaia/" rel="tag">mamaia</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/plaja/" rel="tag">plaja</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/delfin-mort-cu-o-taietura-de-30-de-cm-pe-abdomen-pe-plaja-din-mamaia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Angajatul Zoo Braila, care a ucis un cal, a fost DOAR amendat!</title>
		<link>http://www.protectiaanimalelor.org/angajatul-zoo-braila-care-a-ucis-un-cal-a-fost-doar-amendat/</link>
		<comments>http://www.protectiaanimalelor.org/angajatul-zoo-braila-care-a-ucis-un-cal-a-fost-doar-amendat/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 06 Jun 2009 21:38:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ionut Parausanu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Protectia animalelor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.protectiaanimalelor.org/angajatul-zoo-braila-care-a-ucis-un-cal-a-fost-doar-amendat/</guid>
		<description><![CDATA[Este revoltator ca ingrjitorul de la Zoo, care a ucis cu bestialitate un cal, este pedepsit doar cu cateva sute de lei de catre cei de la Directia Sanitar Veterinara, spun reprezentantii asociatiilor pentru protectia animalelor.

In legea privind protectia animalelor, se spune ca: &#8220;Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul sacrificarii sau [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Este revoltator ca ingrjitorul de la Zoo, care a ucis cu bestialitate un cal, este pedepsit doar cu cateva sute de lei de catre cei de la Directia Sanitar Veterinara, spun reprezentantii asociatiilor pentru protectia animalelor.</strong><br />
<a href="http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/05/cal1.jpg" title="cal"><img class="right" align="right" src="http://www.protectiaanimalelor.org/wp-content/plugins/wp-o-matic/cache/ab03c_cal1.thumbnail.jpg" alt="cal" /></a><br />
In legea privind protectia animalelor, se spune ca: &#8220;Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul sacrificarii sau uciderii&#8221; . La care se adauga faptul ca: &#8220;Sacrificarea si uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale.&#8221;</p>
<p>Ingrijitorul putea sa primeasca pana la trei ani de inchisoare, dar politistii i-au incadrat fapta la contraventie, nu la infractiune. In plus, ei nu vor mai lua masuri impotriva barbatului, pe motiv ca a primit deja amenda de la Directia Sanitar Veterinara si nu poate primi inca una pentru aceeasi fapta.</p>
<p>Altfel ar fi stat lucrurile, daca ar fi fost infiintata Politia Animalelor. O initiativa legislativa exista din 2007, dar se poticneste si acum in Parlament.</p>
<p>Ultima oara, legea care prevede infiintarea Politiei Animalelor a fost luni pe ordinea de zi la Camera Deputatilor. Alesii n-au apucat sa o ia in discutie insa pana la terminarea programului.</p>
<p><strong>Sursa:</strong> <a rel="nofollow" href="http://stirileprotv.ro">Stirile PRO TV</a></p>
<p><a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/braila/" rel="tag">braila</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/cal-ucis/" rel="tag">cal ucis</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/gradina-zoologica/" rel="tag">gradina zoologica</a>, <a href="http://www.ecomagazin.ro/tag/simona-draghincescu/" rel="tag">simona draghincescu</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.protectiaanimalelor.org/angajatul-zoo-braila-care-a-ucis-un-cal-a-fost-doar-amendat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
